
Peste 2.000 de clădiri din București riscă să se prăbușească
Cutremurul de noaptea trecută nu a provocat pagube majore, însă un seism similar celui din 1977 ar putea duce la prăbușirea a peste 2000 de clădiri din București. Estimarea apare în datele prezentate la nivelul anului 2021, reconfirmate ulterior de un studiu al Băncii Mondiale.
Într-un asemenea scenariu, 400 de străzi ar putea fi blocate de rămășițele imobilelor, iar peste 200 de hectare ar putea fi acoperite de dărâmături. O analiză Re:Rise identifică 2400+ imobile în risc de colaps (RS1, U1, U2, U3) și vulnerabile (RS2), în timp ce alte zeci de mii de clădiri rămân neexpertizate.
Consecințele estimate depășesc pierderile materiale. Allana Simpson, expert al Băncii Mondiale, declara în 2023 că cercetătorii și inginerii estimează, pentru o repetare a cutremurului din 1977, pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniți și posibil sute de mii de persoane fără locuință.
Potrivit acesteia, mai mult de 75% din populație și 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă și comunicații se află în zone cu risc seismic ridicat. Tot în zone seismice sunt amplasate 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuție de 70-80% la Produsul Intern Brut.
Matei Sumbasacu, inginer constructor cu un masterat în analiză și proiectarea structurilor în regiuni seismice, fondatorul Re:Rise, atrage atenția asupra clădirilor construite înainte de 1940 care au trecut prin două cutremure fără să fie consolidate. El arată că 30 din cele 33 de colapsuri din 1977 s-au produs la clădiri neconsolidate după 1940.
În cazul imobilelor construite după 1977, Sumbasacu spune că acestea sunt superioare din punctul de vedere al siguranței, dar unele nu au fost întreținute sau au suferit modificări structurale. Potrivit inginerului, puțin peste 30 de clădiri au fost consolidate după 1989.
Sumbasacu semnalează și o lacună legislativă privind intervenția autorităților după încheierea dezastrului, inclusiv în privința finanțării, coordonării și deciziilor. El consideră fondul de rezervă limitat și insuficient pentru o criză majoră și afirmă că autoritățile nu oferă date despre gradul de risc în care sunt încadrate spitalele din București.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.


















