Pîslaru acuză PSD de întârzierile din PNRR și riscuri financiare
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că PSD poartă responsabilitatea majorității întârzierilor din PNRR, subliniind că social-democrații contestă acum măsuri pe care le-au susținut anterior. România riscă să piardă 870 de milioane de euro din fonduri europene din cauza neîndeplinirii angajamentelor asumate.
Pîslaru a făcut aceste declarații marți, la o zi după încheierea oficială a perioadei de implementare a PNRR. Potrivit estimărilor sale, România ar urma să finalizeze programul cu o rată de absorbție de 90,58% din granturile disponibile și de peste 97% din componenta de împrumuturi. Ministrul a menționat că adoptarea reformelor era esențială pentru a putea accesa banii europeni.
Ministrul a acuzat PSD că, deși se prezintă ca apărători ai PNRR, partidul a votat măsurile contestate în prezent. Pîslaru a subliniat că reformele legate de pensiile speciale și reducerea deficitului bugetar erau condiții asumate de România pentru a primi fondurile din PNRR. În cazul pensiilor speciale, Guvernul a reușit să recupereze peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3, după îndeplinirea parțială a angajamentelor.
Impactul neadoptării legii salarizării unitare
Una dintre cele mai mari probleme rămase la închiderea PNRR este neadoptarea legii salarizării unitare, reformă de care depind 770 de milioane de euro din fondurile nerambursabile. Alte aproximativ 50 de milioane de euro sunt puse sub semnul întrebării din cauza deciziei Guvernului de a nu închide toate capacitățile energetice prevăzute în calendarul de decarbonizare. Pîslaru a explicat că riscurile financiare sunt legate de reformele nerealizate, iar reforma salarizării unitare este esențială pentru a evita pierderile financiare.
Starea PNRR la preluarea de către Guvernul Bolojan
Ministrul a menționat că, în iunie 2025, când Guvernul Bolojan a preluat administrarea PNRR, programul era blocat, cu o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un plan cu o valoare de 28 de miliarde. Pîslaru a evidențiat haosul managerial și lipsa de transparență care au caracterizat gestionarea anterioară a programului, subliniind că nu existau instrumente adecvate pentru monitorizarea progresului proiectelor.
În concluzie, Pîslaru a afirmat că, din 2021 până în 2025, guvernele anterioare nu au realizat reformele necesare și nu au finalizat investițiile conform graficului stabilit. Cererea de plată numărul 4 a fost încasată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5, depusă pe 14 august, are o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro. România a pornit în 2021 cu un plan care prevedea granturi de 14,24 miliarde de euro și împrumuturi de 14,94 miliarde de euro, iar forma finală a PNRR cuprinde 13,57 miliarde de euro din fonduri nerambursabile și 6,54 miliarde de euro din împrumuturi.
