Românii din diaspora vor putea obține carte de identitate românească: aviz favorabil pentru inițiativa legislativă susținută de Mircea Roșca
Românii care trăiesc în afara granițelor țării, dar doresc să obțină o carte de identitate românească, chiar dacă au domiciliul stabil în străinătate, vor putea în curând face acest lucru. Luni seară, deputatul liberal Mircea Roșca a anunțat că propunerea legislativă în acest sens a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, pe care o conduce.
Inițiativa vine ca răspuns la o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că refuzul autorităților române de a emite cărți de identitate cetățenilor români stabiliți în alte state membre UE reprezintă o încălcare a dreptului la liberă circulație și o formă de discriminare nejustificată.
„Este un gest de normalitate. Este despre respect, despre legătura firească dintre stat şi cetăţenii săi, oriunde s-ar afla. România trebuie să fie acasă pentru toți românii – nu doar pentru cei din interiorul granițelor”, a transmis Mircea Roșca într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ce prevede proiectul legislativ:
- Eliberarea cărții de identitate (inclusiv electronice) va fi posibilă și pentru cetățenii români care au domiciliul stabil în afara țării.
- Depunerea cererilor va putea fi realizată atât în România, cât și la consulatele românești din străinătate.
- Implementarea deciziei CJUE va elimina o discriminare de lungă durată, oferind acces egal la un document esențial pentru exercitarea drepturilor civice și administrative.
Această schimbare legislativă este așteptată cu interes de milioane de români din diaspora, care până acum puteau obține doar pașapoarte simple, fără a avea acces la cartea de identitate. Lipsa acestui document crea dificultăți în raportarea la instituțiile din România, limitând accesul la diverse servicii publice sau drepturi electorale.
Adoptarea finală a legii ar marca un pas important în recunoașterea drepturilor românilor din afara granițelor și ar întări legătura instituțională a statului cu diaspora, în contextul în care implicarea acestei categorii de cetățeni în viața socială și politică a României este în continuă creștere.
