Sprijin european pentru Salina Praid. Autoritățile române încep ancheta.

Un simbol național, o economie locală în colaps și o criză ecologică: autoritățile cer ajutor european pentru salvarea Salinei Praid și a comunităților afectate de inundații

Situația critică de la Salina Praid, grav afectată de inundațiile din ultimele zile, atrage tot mai multe reacții la nivel național și european. Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și negociator-șef pentru bugetul UE 2025, a anunțat sâmbătă că a solicitat oficial sprijin de urgență din partea Comisiei Europene pentru gestionarea acestei crize.

„Am transmis o scrisoare oficială Comisarei europene pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, prin care solicit sprijinul imediat al Comisiei Europene în gestionarea crizei de la Salina Praid, afectată de inundații masive, precum și pentru localitățile lovite de calamități”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook.

Fonduri europene deja alocate pentru astfel de situații

Negrescu a subliniat că, în calitate de responsabil pentru bugetul UE, a reușit să securizeze fonduri însemnate pentru situații de urgență, menționând 3 miliarde de euro din politica de coeziune pentru regiunile afectate de dezastre naturale și 211 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Potrivit acestuia, sprijinul concret cerut de la Bruxelles vizează patru paliere: evaluarea stabilității structurale a salinei, suport tehnic pentru evacuarea apei, refacerea infrastructurii afectate și măsuri de consolidare în fața unor viitoare riscuri. Totodată, el a cerut mobilizarea rapidă a fondurilor de urgență și un mecanism de decontare a cheltuielilor din surse europene.

„Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci o resursă strategică pentru România, o sursă de venit pentru întreaga regiune și un simbol național. Oamenii afectați au nevoie de solidaritatea europeană”, a subliniat europarlamentarul român.

Reacție în lanț: Președintele cere Corpul de Control, premierul dispune anchetă

La nivel național, președintele Nicușor Dan a vizitat sâmbătă Salina Praid și a anunțat că va cere prim-ministrului trimiterea Corpului de Control pentru a stabili responsabilitățile. „Este o situație gravă care putea fi prevenită. Trebuie să vedem cine se face vinovat”, a declarat șeful statului, în fața a sute de localnici reuniți în fața salinei închise.

Însoțit de lideri politici și miniștri din guvern, Nicușor Dan a anunțat și măsuri tehnice imediate, precum instalarea unui sistem de by-pass pentru devierea apei și lansarea unui studiu care să stabilească dacă întreaga salină mai poate fi salvată, sau doar partea turistică.

Premierul interimar Cătălin Predoiu a anunțat, la rândul său, că a dispus încă de vineri declanșarea unui control oficial la Salina Praid. „Suntem în deplină consonanță cu poziția președintelui. Vrem un raport clar asupra cauzelor și responsabililor”, a transmis Predoiu, care va vizita duminică zonele afectate de inundații.

O comunitate în derivă

Închiderea salinei a lovit în plin economia locală. Mii de persoane trăiesc din exploatarea sării, turism și activități comerciale asociate, iar veniturile acestora s-au evaporat peste noapte. Pentru mulți, Praidul nu este doar un loc de muncă, ci centrul unei comunități întregi care gravitează în jurul salinei.

Tot în weekend, președintele României s-a deplasat și în județul Covasna, în localitatea Băcel – grav afectată, alături de Boroșneu Mare și Lunca Mărcușului – de viiturile ce au inundat sute de gospodării. Deplasările oficialilor semnalează gravitatea crizei și presiunea politică pentru soluții rapide.

Ce urmează?

În următoarele zile, se așteaptă un răspuns din partea Comisiei Europene, în timp ce autoritățile române continuă evaluările tehnice și demersurile administrative. Miza este dublă: pe de o parte salvarea unei infrastructuri economice vitale, iar pe de alta, reconstrucția încrederii într-un stat capabil să prevină și să răspundă la crize.

Salina Praid devine, astfel, simbolul unei lupte între natură, neglijență instituțională și eforturile comune – naționale și europene – de a reconstrui.