Statul pregăteşte reforma companiilor publice: peste 1.500 de societăţi inventariate şi pierderi istorice de 14 miliarde de lei
Vicepremierul Oana Gheorghiu anunţă cel mai amplu proces de restructurare a companiilor de stat din ultimii ani, cu obiective clare stabilite prin PNRR şi cu un registru unic care va arăta, pentru prima dată, „harta reală” a proprietăţilor statului.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat luni direcţiile mari ale reformei companiilor de stat, un proiect de anvergură pe care Guvernul îl consideră esenţial atât pentru modernizarea administraţiei, cât şi pentru respectarea jaloanelor asumate prin PNRR. Potrivit acesteia, România are în prezent 1.502 companii de stat, dintre care 83 acumulează pierderi istorice de aproape paisprezece miliarde de lei, exclusiv la nivel central.
Declaraţiile au fost făcute după reuniunea Comitetului Naţional pentru Reforma Companiilor de Stat, organism reactivat şi transformat în pilon principal al noii arhitecturi de guvernanţă. Gheorghiu a subliniat că eliminarea conducerilor interimare este un obiectiv urgent, cu termen limită în treizeci şi unu martie două mii douăzeci şi şase, în timp ce restructurarea a cel puţin trei companii trebuie finalizată până în treizeci şi unu august două mii douăzeci şi şase.
Vicepremierul a explicat că reforma porneşte de la o analiză sectorială amplă, „o hartă strategică” prin care statul îşi defineşte pentru prima dată rolul şi ambiţia în diferite domenii economice. Această hartă va sta la baza deciziilor privind evaluarea, eficientizarea şi eventualele restructurări.
În paralel, Guvernul va crea un registru unic al companiilor de stat, instrument complementar tabloului de bord al AMEPIP. Registrul ar urma să ofere o imagine completă, actualizată lunar, asupra activelor statului şi performanţelor financiare ale fiecărei companii. „Este un pas necesar pentru a pune ordine, pentru a elimina opacitatea şi pentru a orienta companiile spre serviciul public, nu spre pierderi”, a afirmat Gheorghiu.
Din totalul de o mie cinci sute două companii, două sute treizeci sunt aflate în subordinea administraţiei centrale, iar una mie două sute şaptezeci şi două aparţin autorităţilor locale. Reforma va începe printr-un proiect-pilot care va testa noul flux de guvernanţă în zece companii, selectate în consultare cu Ministerul Transporturilor şi Ministerul Energiei. Lista finală urmează să fie anunţată în această săptămână şi va cuprinde patru companii din energie şi şase din transporturi.
Oana Gheorghiu a subliniat că procesul nu se limitează la obiectivele impuse de PNRR, ci trebuie să conducă la o schimbare structurală reală: „România are nevoie de curăţenie, de ordine şi de eficienţă. Companiile de stat trebuie să fie în serviciul cetăţeanului, nu generatoare de pierderi”.
Reforma, descrisă ca „cea mai amplă acţiune de acest tip din ultimii ani”, urmează să redefinească modul în care statul îşi administrează propriile active şi felul în care acestea contribuie la economia publică.
