SUA ia în calcul retragerea a până la 10.000 de soldați din Europa de Est. România și Polonia, vizate direct

O posibilă decizie a Pentagonului stârnește temeri privind slăbirea descurajării NATO în fața amenințărilor Rusiei

Washingtonul analizează o propunere controversată care ar putea schimba radical echilibrul strategic în Europa de Est: retragerea a până la 10.000 de soldați americani din regiune, inclusiv din România și Polonia, conform unor surse citate de NBC News. Discuțiile au loc în cadrul unei revizuiri mai ample a priorităților strategice ale SUA sub administrația Trump, care urmărește reducerea cheltuielilor militare în Europa în favoarea unei concentrări mai mari asupra regiunii Indo-Pacific și a amenințării reprezentate de China.

Trupe desfășurate după invazia Ucrainei

Unitățile vizate fac parte din cele aproximativ 20.000 de trupe suplimentare pe care fosta administrație Biden le-a desfășurat în 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, ca parte a măsurilor de întărire a flancului estic al NATO. În prezent, aproximativ 80.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar o reducere semnificativă ar reprezenta un semnal ambiguu către aliați, dar și către Kremlin.

Decizia se află încă în faza de analiză, dar a generat deja îngrijorări profunde în rândul oficialilor europeni și americani, inclusiv în Congresul SUA. Generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA în Europa, avertizează că această mutare ar lăsa „un gol strategic” în regiune, diminuând capacitatea de descurajare a NATO.

Trump insistă pe “burden sharing”

Această posibilă retragere vine într-un moment sensibil, în care Donald Trump promovează o agendă de renegociere a sprijinului SUA pentru Ucraina, pledând pentru o încetare a focului negociată cu președintele rus Vladimir Putin. În plus, administrația sa cere insistent creșterea contribuției financiare și militare a statelor europene la securitatea continentală.

Într-un discurs rostit la Bruxelles în februarie, secretarul apărării Pete Hegseth a declarat că „realitățile strategice dure” impun ca SUA să-și redirecționeze atenția spre securitatea frontierei sudice și competiția cu China, și nu spre menținerea unei prezențe extinse în Europa.

Critici din Congres și avertismente din partea experților

Senatorul republican Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Servicii Armate, a criticat dur propunerea, afirmând că „opiniile periculoase ale unor birocrați de nivel mediu” ar putea submina angajamentele de lungă durată ale SUA în Europa. El a avertizat că aceste inițiative au fost uneori formulate fără consultarea secretarului apărării, ceea ce ridică semne de întrebare privind coerența strategiei americane.

În același timp, Elbridge Colby, considerat un apropiat al lui Trump și propus pentru o funcție înaltă în Pentagon, susține că resursele trebuie mutate spre Pacific și că Europa ar trebui să se descurce mai mult pe cont propriu. Această viziune este împărtășită de o parte a noii administrații, care dorește reducerea ajutorului militar pentru Ucraina și o retragere parțială din Europa.

Îngrijorări strategice în estul Europei

În contextul în care Rusia își modernizează armata și își crește capacitatea de producție de armament, o retragere americană ar putea fi percepută de Kremlin ca un semnal de slăbiciune, spun oficialii citați de NBC News. Serviciile de informații daneze avertizează că, într-un interval de cinci ani, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un conflict de amploare în Europa de Est, dacă NATO nu-și consolidează apărarea.

Seth Jones, vicepreședinte al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, consideră că o reducere a trupelor americane ar încuraja Rusia să se implice mai agresiv în regiune. „Va fi percepută ca o slăbire a descurajării”, a declarat acesta.

Reorientare strategică sau semnal greșit?

Deși administrația Trump susține că aceste măsuri sunt necesare pentru adaptarea la noile realități globale, criticii avertizează că momentul ales este unul periculos. În timp ce Ucraina continuă să reziste sub presiunea agresiunii ruse, orice retragere de trupe din statele aflate în prima linie, precum România și Polonia, ar putea afecta coeziunea și credibilitatea NATO.

„America nu poate renunța la Europa fără a plăti un preț strategic uriaș”, afirmă mai mulți analiști politici și militari. În absența unei clarificări oficiale din partea Pentagonului, incertitudinea rămâne, iar aliații din estul Europei așteaptă cu îngrijorare decizia finală de la Washington.