Summit UE decisiv: blocajul Ungariei la ajutorul pentru Ucraina și criza Iranului
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc joi la Bruxelles la un summit care trebuia dedicat relansării economice, dar este dominat de două crize majore: războiul din Iran, cu efecte asupra prețurilor la energie, și blocajul Ungariei asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Premierul ungar Viktor Orbán ar putea participa pentru ultima oară la o reuniune a Consiliului European, în contextul alegerilor din 12 aprilie, în care este cotat cu un deficit față de rivalul Péter Magyar. Diplomați europeni au avertizat că opoziția Budapestei la pachetul financiar către Ucraina ar putea declanșa o reacție dură după scrutin, iar ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a descris comportamentul Ungariei drept „un nou minim istoric”.
Summitul, programat la Bruxelles, a fost inițial anunțat ca o reuniune axată pe relansarea economiei europene, însă discuțiile sunt concentrate pe deblocarea finanțării considerate esențiale pentru economia Ucrainei și pe securitatea energetică generată de escaladarea tensiunilor cu Iranul. Viktor Orbán se află într-o cursă electorală dificilă înaintea alegerilor din 12 aprilie, fiind creditat, potrivit textului-sursă, cu un deficit de nouă puncte în fața contracandidatului Péter Magyar.
Împrejurarea concretă a blocajului este un pachet de împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, aprobat inițial în decembrie, dar pentru care Budapesta și-a retras ulterior sprijinul, invocând disputa legată de conducta petrolieră Druzhba. Diplomați europeni citați în pregătirea summitului au afirmat că opoziția Ungariei a depășit o limită politică importantă, iar reținerea Uniunii față de o confruntare majoră până acum ar putea dispărea după alegeri.
Reacțiile politice au fost vizibile încă la reuniunea miniștrilor de externe de la începutul săptămânii, unde, potrivit diplomaților, ministrul german de externe Johann Wadephul a transmis că obstrucționismul Ungariei „nu mai poate fi tolerat”. Alți miniștri au avut intervenții și mai dure în discuțiile cu șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, semnalând o nemulțumire consolidată la nivelul capitalelelor europene.
Disputa privind conducta Druzhba s-a intensificat după ce Ucraina a anunțat în ianuarie avarierea conductei într-un atac rusesc; Orbán a invocat oprirea livrărilor de petrol rusesc ca argument pentru blocarea împrumutului, deși îl aprobase anterior. Tensiunile au fost alimentate și de refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a permite, timp de săptămâni, inspectarea conductei de către experți europeni și de declarațiile sale potrivit cărora Kievul nu ar fi interesat să repare infrastructura.
Marți, Uniunea Europeană a anunțat că Ucraina a acceptat oferta europeană de sprijin pentru repararea conductei Druzhba, ceea ce, conform textului-sursă, ar putea oferi o soluție politică pentru deblocarea impasului la Bruxelles. Într-o scrisoare din 23 februarie, președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că retragerea sprijinului pentru împrumut încalcă principiul cooperării loiale și ar putea avea consecințe juridice, însă ideea acționării Budapestei în justiție a fost abandonată din cauza duratei necesare unei proceduri la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
În paralel, efectele atacurilor americano-israeliene asupra Iranului și temerile privind o posibilă perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz au urcat prețurile petrolului, determinând liderii europeni să acorde prioritate securității energetice la summit. Primul lider sosit la reuniune, premierul belgian Bart De Wever, a descris prețurile la energie drept „o prioritate de vârf pentru ziua de astăzi”, a susținut continuarea presiunii asupra Rusiei și sprijinul pentru cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, dar a afirmat că nu exista dorința Belgiei de a participa la un conflict legat de Iran.
