Val de procese împotriva CCR: Peste 130 de cereri pentru anularea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024

O campanie online inedită declanșează o mișcare juridică fără precedent în instanțele din România

Peste 130 de cereri de anulare sau suspendare a deciziei Curții Constituționale a României (CCR), care a invalidat alegerile prezidențiale din decembrie 2024, au fost înregistrate la curțile de apel din țară în perioada 8-17 aprilie. Inițiativa este în mare parte alimentată de o campanie online desfășurată pe site-ul „Turul 2 Înapoi” și promovată intens pe TikTok de fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte.

Aceasta, pensionată de la Tribunalul Botoșani, le explică urmăritorilor săi cum pot acționa în judecată CCR, oferindu-le inclusiv îndrumări privind plata taxei judiciare de timbru prin platforma Ghiseul.ro. Tot acolo este oferit un model de cerere și o strategie juridică detaliată, replicată ulterior în sute de demersuri similare în întreaga țară.

O explozie de acțiuni după lansarea instrucțiunilor online

Prima cerere oficială de contestare a deciziei CCR a fost înregistrată pe 8 aprilie la Curtea de Apel Timișoara, în aceeași zi în care Axinte publica pe TikTok un videoclip explicativ. La doar două zile distanță, mai multe curți de apel au fost bombardate cu e-mailuri care aveau același conținut, toate chemând în judecată Curtea Constituțională în calitate de pârât.

Cea mai intensă zi a fost 10 aprilie, când peste 90 de cereri au fost depuse simultan, majoritatea folosind documentele și pașii recomandați pe site-ul „Turul 2 Înapoi”. Potrivit unor date centralizate, cel puțin șase familii au depus în paralel cereri similare la instanțe diferite.

Curtea de Apel București a primit cele mai multe solicitări – 30 în total – toate fiind respinse pe motiv de „lipsă de competență”. Deciziile au fost însă deja contestate de către petenți.

Curtea de Apel Ploiești – primul caz admis

Un punct de inflexiune a fost atins joi, când Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere individuală și a decis suspendarea executării Hotărârii 32/2024 a CCR, care anulase scrutinul prezidențial. Deși decizia nu este definitivă și poate fi atacată în termen de cinci zile, ea are caracter executoriu în ceea ce privește suspendarea.

Judecătorul Alexandru Vasile, cel care a pronunțat hotărârea, este fost magistrat la Tribunalul Prahova și a activat între 2013 și 2017 la Ministerul Justiției. În urma deciziei, Secția pentru judecători a CSM a sesizat Inspecția Judiciară, pentru a verifica posibila săvârșire a unei abateri disciplinare de către magistratul de la Ploiești.

Ce urmează? O miză politică și constituțională uriașă

Avocatul Adrian Toni Neacșu subliniază că, deși decizia de anulare a hotărârii CCR nu este definitivă, suspendarea efectelor acesteia este valabilă imediat. Tot el atrage atenția că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat deja recurs împotriva hotărârii.

Un fenomen juridic fără precedent, între activism civic și haos instituțional

Mișcarea declanșată de Lăcrămioara Axinte pe TikTok și în mediul online ridică o întrebare esențială: poate Curtea Constituțională a României – instituția supremă în materie de control al constituționalității – să fie chemată în judecată în această manieră? Deocamdată, toate instanțele, cu excepția celei de la Ploiești, au răspuns negativ.

Totuși, valul de acțiuni în instanță, mobilizarea cetățenilor și contestarea unei decizii a CCR prin mijloace juridice și digitale constituie un precedent neobișnuit. Rămâne de văzut dacă acest demers va produce efecte concrete sau va rămâne un episod singular în istoria justiției românești post-decembriste.