Vicepreședintele PE, Nicu Ștefănuță: „Sunt premise foarte reale pentru o președinție George Simion”
Avertisment tranșant în prag de alegeri prezidențiale: extrema, spune Ștefănuță, a fost „normalizată”
Într-o postare publică incisivă, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a lansat un semnal de alarmă privind posibilitatea reală ca liderul AUR, George Simion, să ajungă președintele României în urma alegerilor din acest an. Politicianul, cunoscut pentru pozițiile sale pro-europene, atrage atenția că mobilizarea și fragmentarea în tabăra democrată contrastează puternic cu eficiența și coerența strategiei adoptate de candidații din zona naționalist-extremistă.
„Pregătiți-vă de impact. În acest moment cred că sunt premise foarte reale pentru o președinție GS (George Simion)”, a scris Ștefănuță vineri pe contul său de Facebook, argumentând că actualul lider AUR nu doar că beneficiază de propriul electorat fidel, dar preia și capitalul electoral al fostului candidat Călin Georgescu, o figură controversată dar influentă în rândul electoratului conservator și suveranist.
„Ungerea” simbolică de Înviere și calculele aritmetice ale unei victorii
Vicepreședintele PE face referire la o apariție publică recentă, în noaptea de Înviere, în care George Simion și Călin Georgescu au apărut împreună, un gest interpretat de Ștefănuță drept „o ungere în cea mai semnificativă seară a anului”. Potrivit acestuia, gestul transmite clar electoratului faptul că bazinul de votanți al lui Georgescu se transferă automat către Simion, consolidând astfel un bloc electoral robust.
Pe lângă acest sprijin moștenit, George Simion atrage și o parte din votanții altor partide, întrucât – spune Ștefănuță – alegerea președintelui este „cea mai personală, intimă și independentă alegere a omului”. De aici, potențialul liderului AUR de a aduna voturi din afara nucleului dur al electoratului naționalist.
Tabăra pro-europeană, fragmentată și erodată
În contrast cu unitatea afișată de candidații extremiști, tabăra pro-europeană este, potrivit lui Ștefănuță, divizată și afectată de candidaturi paralele. Elena Lasconi și Nicușor Dan se concurează reciproc, afectând șansele unuia altuia, în timp ce Victor Ponta și Crin Antonescu își canibalizează voturile. „Singurii înțelepți până la capăt au fost pe partea de extremă”, conchide amar eurodeputatul.
Ștefănuță își exprimă scepticismul cu privire la ideea că turul al doilea al alegerilor prezidențiale va genera o reacție de respingere a extremismului, similară celei din 2000, când românii au ales în masă să voteze cu Ion Iliescu pentru a împiedica victoria lui Corneliu Vadim Tudor. „Altele erau condițiile în 2000. Atunci românii erau disperați să intre în NATO și UE. Azi luăm lucrurile acestea de bune și ne purtăm ca și când sunt dispensabile”, avertizează el.
„Nu suntem Franța” și semnul întrebării din turul doi
Vicepreședintele PE respinge ideea că România ar beneficia de un „cordon sanitar” electoral precum cel din Franța, unde forțele democratice s-au unit frecvent împotriva candidaților de extremă. „Nu suntem Franța, iar în 2025 chiar dacă am fi, tot nu ar face vreo diferență. Pentru că azi domină agenda publică nemulțumirea socială. Macron însuși nu ar câștiga azi”, punctează Ștefănuță.
În final, el se întreabă dacă o alianță de tip „anti-Simion” formată între Nicușor Dan și Crin Antonescu în turul doi ar fi eficientă. Deși admite că sunt șanse ca aceștia să își ofere sprijin reciproc, nu crede că va fi suficient: „Va fi suficient? Nu sunt deloc sigur”.
Un avertisment grav, dar lucid
Mesajul lui Nicu Ștefănuță este unul dintre cele mai dure și mai directe semnale transmise de un oficial român la nivel european în actualul context electoral. Dincolo de polemica inevitabilă pe care o poate stârni, declarația sa aduce în prim-plan teme esențiale pentru viitorul politic al României: fragilitatea democrației, normalizarea extremismului și riscurile unei alegeri prezidențiale dominate de emoție, dezamăgire și lipsă de coeziune strategică.
