Zelenski cere monitorizare internațională pentru armistițiul din Marea Neagră: „Fără monitorizare, nu e nimic de spus”
Președintele Ucrainei vizează implicarea SUA, Marii Britanii, Franței și a țărilor riverane, inclusiv România și Bulgaria, în supravegherea acordului de încetare a focului
Kiev, 29 martie – Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un briefing de presă că regimul de încetare a focului în Marea Neagră necesită o monitorizare activă și internațională, subliniind că fără un astfel de mecanism „nu este nimic de spus”.
Declarațiile liderului ucrainean vin după negocierile recente din Arabia Saudită (23–25 martie), unde s-a conturat un acord între Ucraina, Statele Unite și Rusia privind un armistițiu în Marea Neagră – zonă strategică intens disputată în contextul conflictului declanșat de invazia rusă din februarie 2022.
Turcia, SUA, Marea Britanie și Franța – potențiali supraveghetori
Zelenski a precizat că problema monitorizării a fost discutată în cadrul negocierilor și că există mai multe state care ar putea asuma acest rol. A menționat în mod special Turcia, țară cu experiență în gestionarea relațiilor regionale din bazinul Mării Negre.
„SUA pot monitoriza acest lucru, britanicii pot, francezii pot”, a declarat Zelenski, sugerând astfel o coaliție occidentală cu capacitate tehnologică și militară de supraveghere.
România și Bulgaria, parteneri regionali esențiali
Președintele ucrainean a adus în discuție și statele riverane Mării Negre, cu accent pe România și Bulgaria, care, potrivit lui, cunosc bine regiunea și s-au implicat deja în eforturi comune de deminare maritimă.
„Românii și bulgarii pot face acest lucru. Ne este absolut clar”, a afirmat Zelenski, făcând trimitere la coaliția de deminare formată în contextul riscurilor din zona maritimă a Mării Negre.
Moscova condiționează acordul. SUA analizează, Europa refuză
Deși acordul de principiu privind armistițiul a fost atins în Arabia Saudită, Rusia a emis o serie de condiții suplimentare, printre care se numără și reducerea sancțiunilor internaționale. Acestea au fost respinse de partea europeană, în timp ce Statele Unite au transmis că vor analiza cerințele formulate de Moscova.
Context: ziua 1129 de război și tensiuni în creștere
Declarațiile lui Zelenski au venit în ziua 1129 de război, într-un climat de tensiuni crescute. Armata ucraineană a lansat o incursiune în Belgorod, teritoriu rusesc, iar președintele rus Vladimir Putin a sugerat ideea instalării unui guvern temporar în Ucraina, o propunere denunțată imediat de Kiev.
În același timp, Zelenski a transmis un mesaj provocator către Kremlin, afirmând că „Vladimir Putin va muri în curând”, o declarație care reflectă retorica din ce în ce mai aspră între cele două tabere.
Volodimir Zelenski insistă ca armistițiul din Marea Neagră să fie supravegheat de o coaliție internațională, pentru a evita abuzurile și a garanta respectarea acordului. România este menționată printre actorii esențiali ai acestui proces. În paralel, tensiunile diplomatice și militare dintre Rusia și Ucraina continuă să escaladeze, în ciuda eforturilor de mediere internațională.
