Fostul președinte al României, Traian Băsescu, este tot mai aproape de a-și redobândi privilegiile pierdute în urma verdictului de colaborare cu Securitatea, după ce Guvernul a introdus pe ordinea de zi a ședinței de vineri un proiect de hotărâre care vizează atribuirea unei noi reședințe oficiale. În centrul deciziei se află un imobil de pe strada Emile Zola din București, care urmează să fie trecut oficial din categoria de locuință de protocol în cea de reședință oficială.
Conform notei de fundamentare, proiectul modifică o hotărâre mai veche – HG 60/2015 – care făcea referire la imobilul din strada Gogol, pe care Băsescu îl pierduse după ce instanța a confirmat colaborarea sa cu fosta Securitate. Într-o mișcare surprinzătoare, Guvernul propune eliminarea sintagmei „pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român” din cuprinsul hotărârii, lărgind astfel categoria beneficiarilor la întreaga listă prevăzută de Ordonanța de urgență nr. 19/2002.
Această modificare creează cadrul legal pentru ca imobilele din patrimoniul RAAPPS să poată fi atribuite nu doar foștilor președinți, ci și altor înalți demnitari – de la președinții celor două Camere ale Parlamentului, până la conducerea Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Academiei Române.
Solicitarea concretă vine chiar din partea fostului președinte Traian Băsescu, care a cerut RAAPPS o nouă locuință oficială, după ce a fost evacuat din strada Gogol în urma deciziei SPP, care a aplicat legea votată în 2021 privind retragerea privilegiilor persoanelor dovedite ca foști colaboratori ai Securității. Băsescu a contestat în instanță decizia SPP și, în cadrul acestui demers, a ridicat o excepție de neconstituționalitate asupra legii respective. Curtea Constituțională i-a dat câștig de cauză, declarând actul normativ neconstituțional și redeschizând astfel ușa revenirii la privilegiile de fost șef de stat.
Imobilul din strada Emile Zola nr. 2A, care face obiectul hotărârii de Guvern, este compus dintr-o clădire principală, garaj și teren aferent. Prin schimbarea regimului juridic și a destinației, acesta va intra în domeniul public al statului și va putea fi folosit ca reședință oficială, nu doar ca locuință de protocol temporară.
Revenirea lui Băsescu în rândul beneficiarilor de locuințe oficiale vine într-un moment delicat din punct de vedere politic, întrucât decizia Guvernului riscă să provoace reacții în rândul opiniei publice și al clasei politice, mai ales după ce fostul președinte a fost declarat oficial colaborator al Securității. Totuși, decizia CCR și noul cadru juridic oferă o portiță legală de întoarcere la statutul privilegiat, în ciuda verdictelor de ordin moral sau istoric.
Pentru moment, Executivul se limitează la modificări de ordin tehnico-juridic, dar implicațiile sunt de ordin politic și simbolic. Prin această hotărâre, Guvernul nu doar că răspunde unei cereri punctuale din partea lui Traian Băsescu, ci redefinește, practic, modul în care sunt administrate reședințele oficiale în România și extinde accesul la acestea către mai multe categorii de demnitari, dincolo de foștii președinți.
Rămâne de văzut dacă hotărârea va fi aprobată în forma actuală și, mai ales, dacă fostul președinte va reveni efectiv într-o reședință de stat, după o perioadă marcată de tensiuni, procese și pierderi de imagine. Cert este că, din punct de vedere administrativ, Băsescu e tot mai aproape de a-și recupera statutul de fost șef de stat cu toate beneficiile aferente.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
