BNR a intervenit cu 2 miliarde de euro pentru a stabiliza cursul leului după victoria lui George Simion în turul I al alegerilor prezidențiale

Investitorii reacționează cu panică, cursul leului sub presiune, iar Banca Națională intervine masiv pentru a preveni o criză valutară

Banca Națională a României a cheltuit luni, într-o singură zi, aproximativ 2 miliarde de euro pentru a susține cursul de schimb al leului, în contextul unei presiuni accentuate pe piața valutară după victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale. Surse oficiale au confirmat pentru G4Media că presiunea asupra monedei naționale a început încă de la primele ore ale dimineții de luni și a atins un punct critic în a doua parte a zilei, când investitorii au început să vândă masiv lei în favoarea monedei euro.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a confirmat situația tensionată de pe piața valutară. „În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situație”, a declarat acesta.

Mecanismele de intervenție ale BNR sunt menite să evite o depreciere abruptă a leului, care ar putea avea consecințe dramatice pentru populație și economie: creșterea prețurilor la produse de bază, scumpirea creditelor în euro și o erodare rapidă a puterii de cumpărare a cetățenilor. Situația amintește de tensiunile din 2024, când după primul tur câștigat de Călin Georgescu, piața valutară a fost la fel de agitată, iar BNR a fost nevoită să intervină.

Panică și neîncredere s-au răspândit rapid în rândul investitorilor, dar și al populației. Mulți români s-au grăbit să schimbe lei în euro, în încercarea de a-și proteja economiile. Reacția pieței este legată în mod direct de percepția riscurilor asociate cu o eventuală guvernare Simion-Georgescu, percepută drept populistă și eurosceptică.

George Simion a anunțat în repetate rânduri că, dacă va câștiga alegerile prezidențiale, îl va desemna pe Călin Georgescu în funcția de prim-ministru. Georgescu, la rândul său, a susținut măsuri radicale, printre care naționalizarea terenurilor agricole, retragerea României din NATO și contestarea unor politici fundamentale ale Uniunii Europene. Toate aceste declarații au fost percepute de piețele financiare drept semnale de instabilitate, punând sub semnul întrebării angajamentele economice și politice ale României în plan internațional.

În contextul în care România beneficiază de fonduri europene esențiale pentru dezvoltare, infrastructură și asistență socială, orice discurs anti-UE este văzut ca o amenințare directă la stabilitatea economică și politică a țării. De aceea, reacția piețelor nu este surprinzătoare, ci mai degrabă o manifestare a neîncrederii într-un posibil viitor guvern anti-sistem.

Cu turul al doilea al alegerilor prezidențiale la orizont, presiunile asupra leului și asupra Băncii Naționale ar putea continua. Stabilitatea economică a României atârnă, în acest moment, de fire extrem de subțiri – între promisiunile populiste și realitatea fragilă a echilibrelor financiare.