Bolojan, validat la vârful PNL, dar blocat la la votul pentru filiale

Preşedintele PNL şi premierul Ilie Bolojan a primit un vot clar de încredere din partea conducerii partidului, însă tentativa sa de a schimba liderii unor organizaţii judeţene neperformante a eşuat la limită, semn al tensiunilor interne din formaţiune.

Ilie Bolojan a obţinut, luni seară, un vot de încredere în cadrul şedinţei Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal, în urma unui scrutin secret în care au fost înregistrate 47 de voturi „pentru” şi doar 3 „împotrivă”. Rezultatul confirmă sprijinul majoritar al conducerii PNL pentru actualul lider al partidului şi, totodată, pentru direcţia politică asumată de acesta.

În acelaşi timp, o altă propunere-cheie avansată de Ilie Bolojan nu a reuşit să treacă de votul Biroului Politic Naţional. Este vorba despre schimbarea conducerii a zece filiale judeţene considerate neperformante. În urma votului, s-au înregistrat 35 de voturi „pentru”, 6 „împotrivă” şi 9 abţineri, iar cinci membri ai conducerii au absentat. Potrivit statutului PNL, era necesară o majoritate calificată de două treimi, respectiv minimum 37 de voturi, pentru ca propunerea să fie adoptată. În aceste condiţii, conducerile filialelor vizate îşi păstrează mandatul.

Tot în cadrul şedinţei de luni seară, Biroul Politic Naţional a decis numirea lui Marius Arcăleanu în funcţia de preşedinte interimar al organizaţiei PNL Vaslui, o decizie menită să stabilizeze filiala în contextul reorganizărilor interne discutate la nivel central.

Înainte de şedinţa conducerii PNL, europarlamentarul Rareş Bogdan a avut o poziţie critică faţă de ideea solicitării repetate a votului de încredere. Acesta a declarat că preşedintele partidului nu poate cere un astfel de vot „din lună în lună” şi a subliniat că, dacă Ilie Bolojan doreşte o reconfirmare mai largă, ar trebui convocat un Consiliu Naţional şi purtat un dialog direct cu primarii şi aleşii locali.

Votul din Biroul Politic Naţional arată, astfel, un sprijin solid pentru liderul PNL la nivel central, dar şi existenţa unor rezerve semnificative atunci când vine vorba despre reformarea profundă a structurilor din teritoriu.