Câinii de companie: prietenii noștri loiali sau un pericol pentru natură?

În lume trăiesc aproximativ un miliard de câini domestici. Majoritatea sunt animale de companie, parteneri fideli sau câini de lucru care împart viața cu oamenii. Deși îi iubim și îi considerăm membri ai familiei, impactul lor asupra mediului și biodiversității este mult mai mare – și mai îngrijorător – decât am dori să credem.

Dacă efectele negative ale pisicilor, fie ele domestice sau sălbatice, asupra faunei sunt bine documentate, câinii par să primească adesea un „permis de trecere” din partea societății. Această percepție nu este însă susținută de date.

Prădătorul din casa noastră

Câinii sunt, în esență, lupi domesticiți – mai mici, mai docili, dar cu instincte de prădător intacte. În realitate, câinii de companie provoacă mai multe atacuri asupra faunei sălbatice decât pisicile și vizează animale de dimensiuni mai mari.

Exemplele sunt dramatice: în Tasmania, câinii scăpați de sub control sunt principala cauză a colapsului coloniilor de pinguini pitici. În Noua Zeelandă, un singur câine de companie a fost responsabil pentru moartea a aproximativ 500 de kiwi bruni într-o perioadă de doar cinci săptămâni.

Chiar și atunci când nu atacă direct, prezența lor sperie animalele sălbatice. Păsările migratoare, de exemplu, sunt epuizate de goana câinilor, ceea ce le compromite șansele de supraviețuire. În Australia de Est, diversitatea păsărilor în pădurile locale scade în prezența câinilor, chiar și atunci când aceștia sunt ținuți în lesă.

Studiile din Statele Unite arată că cerbii reacționează cu mai multă teamă atunci când văd un om însoțit de un câine decât atunci când întâlnesc un coyote.

Urmele invizibile ale câinilor

Chiar și în absența lor fizică, câinii afectează fauna sălbatică. Mirosurile lăsate prin marcaje cu urină sau fecale avertizează alte animale să evite anumite zone. De exemplu, în parcurile americane, zonele frecventate de câini au fost evitate de cerbi, vulpi sau râși.

Pe lângă impactul direct asupra animalelor sălbatice, întreținerea câinilor are un cost ecologic semnificativ: hrănirea unui miliard de câini presupune emisii de gaze cu efect de seră comparabile cu cele ale unei țări precum Filipine, și o amprentă de teren dublă față de suprafața Regatului Unit.

Medicamentele antiparazitare aplicate câinilor pot contamina apele, afectând grav nevertebratele acvatice. Până și blana adunată pentru cuiburile unor păsări a fost asociată cu o scădere a ratei de supraviețuire a puilor.

Iar deșeurile – fecalele și urina – acumulate de-a lungul vieții unui câine se transformă într-o problemă majoră pentru soluri, ape și sănătatea publică, contribuind la poluarea cu azot și răspândirea bolilor.

Responsabilitatea stă în mâinile noastre

Dragostea pentru câini este profundă și justificată: ei ne aduc beneficii enorme pentru sănătatea fizică și mentală, sunt ajutoare de nădejde în agricultură și în multe alte domenii. Însă realitatea este că, prin numărul lor uriaș și comportamentele naturale, câinii pot provoca daune reale mediului.

A fi un bun stăpân nu înseamnă doar a avea grijă de propriul animal de companie, ci și a proteja natura din jurul nostru. Ținerea câinilor în lesă, limitarea accesului în zonele naturale sensibile și o gestionare responsabilă a deșeurilor sunt pași esențiali pentru a reduce impactul.

Până la urmă, nu câinii sunt „răi” – sunt doar animale care urmează instinctele lor. Însă alegerea de a avea un câine implică și asumarea consecințelor asupra lumii naturale.

Sursă articol