
Classix Lab 2026: noua generație urcă pe scenă
43 de artiști din opt țări, 45 de evenimente și cinci orașe conectate prin muzică, educație și creativitate. Classix Lab 2026 a transformat Bucureștiul, Iașiul, Timișoara, Cluj-Napoca și Aradul într-o platformă de întâlnire între muzica clasică, artele vizuale și noile tehnologii. Dincolo de concerte și experimente interdisciplinare, ediția din acest an a oferit opt artiști emergenți ocazia de a participa direct la producții profesionale, alături de interpreți și creatori consacrați.
Timp de o lună, Classix Lab 2026 a adus împreună muzicieni, artiști vizuali, profesioniști din industriile creative și tineri aflați la începutul carierei, într-un program cultural și educațional desfășurat în cinci orașe din România.
Proiectul, dezvoltat sub umbrela Classix, a urmărit mai mult decât organizarea unor evenimente muzicale. Prin concerte, masterclassuri, workshopuri și întâlniri dedicate managementului cultural, inițiativa a construit un spațiu de colaborare între generații și discipline artistice diferite.
Ediția din 2026 a reunit 43 de artiști profesioniști din Austria, Bosnia și Herțegovina, Danemarca, Insulele Feroe, Norvegia, România, Serbia și Statele Unite ale Americii. Acestora li s-au alăturat 12 experți din sectorul cultural și industriile creative, care au contribuit la dezvoltarea componentei educaționale și profesionale a programului.
În total, Classix Lab a organizat 45 de evenimente și activități, confirmând extinderea unui concept lansat în 2024, inițial la Iași, într-un proiect cu acoperire națională.
Muzica clasică întâlnește jazzul și artele vizuale
Programul artistic a inclus patru concerte de muzică clasică și contemporană și o producție interdisciplinară, construite în jurul unor formule interpretative și estetice variate.
Repertoriul a traversat granițele muzicii clasice tradiționale, integrând creații contemporane, influențe de jazz, muzică tradițională și sonorități balcanice.
De la recitaluri în duo și ansambluri camerale până la cvintete de suflători și formule orchestrale, evenimentele au explorat posibilitățile de dialog dintre stiluri, epoci și tradiții muzicale. Alături de interpretarea unor lucrări consacrate, publicul a descoperit aranjamente noi și compoziții originale.
O dimensiune importantă a programului a fost reprezentată de integrarea muzicii cu literatura, artele vizuale, video mappingul și tehnologiile digitale. Această abordare reflectă una dintre direcțiile de dezvoltare ale Classix: depășirea formatului convențional de concert și construirea unor experiențe artistice în care sunetul, imaginea și spațiul scenic se completează reciproc.
Într-o perioadă în care publicul intră în contact cu muzica prin medii tot mai diverse, asemenea formule propun noi modalități de prezentare a repertoriului clasic și contemporan.
Artiști internaționali și nume importante ale scenei românești
Ediția Classix Lab 2026 a reunit personalități artistice cu experiențe internaționale și creatori români activi în domenii diferite. Printre participanți s-au numărat pianistul Dragoș Andrei Cantea, violonista Irina Mureșanu, cvintetul danez de suflători V Coloris și ansamblul austriac Duo Minerva. Lor li s-au alăturat acordeonistul Almir Mesković, violonistul Daniel Lazar, violoncelistul și dirijorul Octavian Lup, precum și New Hope Orchestra.
Diversitatea formațiilor și a specializărilor a permis construirea unor întâlniri muzicale care au pus în valoare atât repertoriul cameral, cât și expresia orchestrală. Dimensiunea interdisciplinară a beneficiat de participarea unor creatori din literatură și artele vizuale.
Scriitorul Lucian Dan Teodorovici, artistul vizual Felix Aftene, compozitorul Paul Pintilie și artistul video Andrei Cozlac s-au numărat printre personalitățile implicate. Alături de ei au participat Alin Popa, specializat în lighting design, și Ioana Bodale, artistă vizuală specializată în video mapping.
Prezența acestor creatori a oferit posibilitatea explorării unor formule artistice în care muzica nu mai funcționează ca element izolat, ci devine parte a unei experiențe culturale complexe.
Opt tineri artiști, integrați în producții profesionale
Unul dintre rezultatele importante ale ediției a fost participarea directă a opt artiști emergenți la producțiile Classix Lab. Patru muzicieni și patru artiști vizuali au fost selectați dintre participanții la sesiunile de masterclass și workshopurile dedicate video mappingului și noilor tehnologii.
Aceștia au avut ocazia să lucreze alături de profesioniști consacrați și să contribuie efectiv la realizarea evenimentelor artistice. Tinerii implicați au fost Robert-Daniel Gherasim, Alexandru-Gabriel Ilievici, Eduard-Alexandru Onofrei, Andrei Popovici, Maria Rîznic, Robert-Emanuel Rusu, Alexandru Simirad și Emőke Tóthpál. Pentru artiștii aflați la început de drum, trecerea de la pregătirea academică la activitatea profesională reprezintă adesea una dintre cele mai dificile etape ale carierei.
Participarea la o producție reală presupune adaptarea la cerințele unui proiect artistic, colaborarea cu alți creatori, respectarea unui calendar de repetiții și asumarea responsabilităților specifice scenei profesionale. Classix Lab a urmărit tocmai facilitarea acestei tranziții, oferind tinerilor nu doar posibilitatea de a învăța de la artiști cu experiență, ci și oportunitatea de a participa la procesul de creație.
23 de masterclassuri și patru workshopuri de new media
Componenta educațională a reprezentat una dintre principalele direcții ale programului. În cadrul ediției au fost organizate 23 de sesiuni de masterclass și patru workshopuri dedicate video mappingului și noilor tehnologii media.
Activitățile s-au desfășurat inclusiv în instituții de învățământ artistic din cele cinci orașe participante, facilitând întâlnirea directă a elevilor și studenților cu artiști de experiență internațională. Printre instituțiile implicate s-au numărat Universitatea Națională de Muzică din București, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” din Arad.
Sesiunile de pregătire au oferit participanților posibilitatea de a-și perfecționa competențele artistice, de a experimenta metode de lucru diferite și de a înțelege mai bine cerințele unei cariere internaționale. În paralel, workshopurile de video mapping și new media au deschis perspectiva colaborării dintre muzicieni și artiștii care utilizează tehnologia ca instrument de creație.
Această componentă răspunde unei realități tot mai vizibile în producția culturală contemporană: proiectele artistice presupun frecvent competențe care depășesc granițele unei singure discipline.
Cum se construiește o carieră în industriile creative
Dincolo de pregătirea artistică, Classix Lab a abordat și una dintre problemele frecvente ale tinerilor creatori: dificultatea transformării talentului și a educației într-o carieră profesională sustenabilă. Programul a inclus opt sesiuni de management cultural și cinci paneluri de discuții, organizate în cele cinci orașe.
Temele au vizat managementul artistic, bookingul, comunicarea culturală, antreprenoriatul și sustenabilitatea proiectelor creative. Printre experții implicați s-au numărat Andrei Popov, director executiv al Forumului Cultural Austriac București, și Cristian Andriș, prodecan al Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara și director artistic al Romanian Chamber Orchestra. Au participat, de asemenea, specialistul în management artistic Codruț Dumitrescu, artistul și producătorul muzical Eduard Draude, cunoscut ca Butucel, și Eveline Buta, artistă și specialistă în expresie scenică.
Discuțiile au beneficiat și de contribuțiile arhitectelor Ana Ungureanu și Cătălina Rusanovschi, ale antreprenoarei culturale Patricia Roxana Brohanschi, ale specialistei în comunicare Ionela Barbu și ale jurnalistei și realizatoarei radio Maria Ciurea. Întâlnirile au explorat oportunitățile profesionale disponibile artiștilor emergenți, inclusiv traseele de carieră care nu urmează exclusiv modelul tradițional al angajării într-o instituție culturală.
Pentru un tânăr muzician sau artist vizual, dezvoltarea unei cariere presupune astăzi și competențe de organizare, negociere, comunicare, finanțare și promovare. Prin integrarea acestor teme, Classix Lab a încercat să ofere o perspectivă mai largă asupra profesiei artistice, în care creativitatea trebuie însoțită de capacitatea de a construi și susține proiecte pe termen lung.
De la un proiect pilot la o platformă națională
Classix Lab a fost inițiat în 2024 de Asociația Industrii Creative, ca extensie educațională și interdisciplinară a universului Classix. Prima ediție, organizată la Iași, a inclus cinci concerte și 25 de sesiuni de masterclass, atrăgând peste 2.000 de spectatori.
Extinderea din 2026 în cinci orașe marchează o nouă etapă în dezvoltarea programului. Prin diversificarea activităților și colaborarea cu instituții culturale și educaționale din mai multe regiuni ale țării, Classix Lab încearcă să construiască o rețea de schimb artistic și profesional care să funcționeze dincolo de un singur festival sau oraș.
Patricia Roxana Brohanschi, președinta Asociației Industrii Creative, cofondatoare și director general Classix, consideră că ediția din acest an a demonstrat importanța colaborării dintre artiști și instituții.
„Încă de la început, ne-am dorit ca universul Classix să crească în două direcții: prin diversificarea formatelor artistice și educaționale și prin extinderea în cât mai multe orașe. Ne-am asumat mereu rolul de a deschide drumuri și de a experimenta formule noi, iar Classix Lab, încă de la ediția pilot din 2024, a fost un pas important în această direcție.”
Potrivit acesteia, experiența din 2026 a confirmat valoarea conectării comunităților artistice din diferite orașe și potențialul unor asemenea inițiative de a deveni modele de bune practici în sectorul cultural.
Educația artistică, o investiție în viitorul culturii
Classix Lab 2026 evidențiază o direcție importantă pentru dezvoltarea vieții culturale: apropierea procesului de educație de practica artistică profesională. Pentru tinerii muzicieni, contactul cu interpreți internaționali poate însemna acces la metode de lucru și experiențe care completează pregătirea academică. Pentru artiștii vizuali, colaborarea în producții interdisciplinare oferă oportunitatea de a experimenta utilizarea tehnologiei și de a participa la proiecte cu cerințe profesionale concrete.
La fel de importantă este construirea unor relații între instituțiile de învățământ, organizațiile culturale și profesioniștii independenți. Aceste conexiuni pot facilita dezvoltarea unor proiecte noi și pot contribui la diversificarea oportunităților pentru artiștii aflați la începutul carierei.
Ediția din acest an a fost finanțată de Ministerul Culturii și implementată de Asociația Industrii Creative, cu sprijinul partenerului principal FEPRA și al unor instituții culturale și educaționale din România.
Printre parteneri s-au numărat Filarmonica „George Enescu” din București, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, Forumul Cultural Austriac, Muzeul Național al Literaturii Române Iași și instituțiile de învățământ artistic din orașele participante.
Programul a beneficiat și de sprijin diplomatic prin Ambasada Austriei la București și Consulatul Austriei la Timișoara.
O nouă perspectivă asupra muzicii clasice
La finalul ediției din 2026, Classix Lab conturează imaginea unui program care depășește formula obișnuită a unei serii de concerte. Cele 45 de activități, participarea artiștilor din opt țări și integrarea tinerilor creatori în producții profesionale arată cum un proiect cultural poate îmbina prezentarea artistică, educația și dezvoltarea profesională.
Experiența acumulată oferă premise pentru continuarea programului și pentru extinderea colaborărilor dintre instituțiile de învățământ, artiști și organizațiile culturale. Într-un peisaj cultural în care accesul la oportunități profesionale este adesea inegal, asemenea inițiative pot contribui la crearea unor trasee mai accesibile pentru generațiile tinere.
Classix Lab propune, în esență, o schimbare de perspectivă: muzica clasică nu trebuie privită exclusiv ca un patrimoniu care trebuie conservat, ci și ca un spațiu viu de experiment, dialog și creație. Iar una dintre realizările ediției din 2026 este tocmai această întâlnire dintre experiența artiștilor consacrați și energia unei noi generații, care începe să își construiască propriul loc pe scenă.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.


































