Comisia Europeană cere României detalii despre amendamentul Fritz
Comisia Europeană a solicitat autorităților române detalii despre „amendamentul Fritz” inclus în Legea integrității, care este un jalon important în cadrul PNRR. Amendamentul, care prevede retroactivitatea anumitor măsuri, ridică întrebări legate de conformitatea cu legislația europeană.
La începutul lunii septembrie, directorul general al DG JUST din cadrul Comisiei Europene, Ana Gallego, a trimis o scrisoare oficială Bucureștiului, oferind un termen de două săptămâni pentru a răspunde la o serie de întrebări esențiale. Aceasta vizează în special modul în care amendamentul Fritz, care contravine principiului neretroactivității legilor, va afecta aleșii locali și demnitarii.
Impactul amendamentului asupra aleșilor locali
Amendamentul Fritz prevede încetarea automată a mandatelor pentru persoanele care au fost declarate incompatibile sau aflate în conflict de interese, la doar o lună de la promulgarea legii. Această măsură afectează direct mai mulți edili, inclusiv pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, obligându-i să părăsească funcțiile publice în termenul stabilit.
Criticile la adresa acestui amendament au venit atât din partea opoziției politice, cât și a societății civile, care îl consideră punitiv și nediferențiat. Se susține că scopul său ar fi eliminarea unor adversari politici din funcțiile obținute prin vot direct, ceea ce a generat controverse semnificative în spațiul public.
Clarificările solicitate de Comisia Europeană
Comisia Europeană a formulat șapte întrebări principale în documentul adresat Reprezentanței Permanente a României la UE. Acestea includ aspecte precum cadrul juridic anterior, justificarea încetării automate a mandatelor, precum și analiza circumstanțelor individuale ale fiecărui caz.
De asemenea, Bruxelles-ul vrea să afle dacă măsura respectă principiul „ne bis in idem”, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă, și dacă există căi reale de atac pentru contestarea pierderii mandatului. Aceste clarificări sunt esențiale pentru evaluarea conformității noii legi cu angajamentele de reformă asumate de România în domeniul statului de drept.
Executivul comunitar a subliniat că răspunsurile autorităților române vor influența procesul de evaluare a cererilor de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, având potențialul de a afecta viitorul financiar al țării în relația cu Uniunea Europeană.
