Cultura sub control: Ministrul Culturii impune pontajul pentru actul artistic

Decizia recentă a Ministerului Culturii de a impune pontajul pentru activitățile artistice a generat reacții negative din partea comunității artistice, care consideră că această măsură subminează natura creației. Normele adoptate vizează uniformizarea timpului de muncă în instituțiile de spectacole și concerte, dar au fost interpretate ca o birocratizare excesivă a artei.

Ministerul Culturii a publicat recent norme privind „Organizarea unitară și evidența timpului de muncă” în instituțiile publice de spectacole și concerte, ceea ce a dus la reacții critice din partea artiștilor. Aceste norme impun ca activitățile artistice, inclusiv repetițiile și spectacolele, să fie documentate și pontate conform legislației muncii. Această măsură a fost inspirată de un document elaborat de Curtea de Conturi în 2023, care prevedea obligativitatea pontării timpului de lucru pentru personalul artistic și tehnic.

Criticii acestei decizii susțin că normarea actului artistic este incompatibilă cu natura creației, care nu poate fi limitată la un program de lucru fix. De asemenea, Ministerul a clarificat că aceste reglementări se aplică doar instituțiilor subordonate primăriilor sau consiliilor județene, iar timpul de lucru poate varia, atâta timp cât se respectă norma de 40 de ore pe săptămână.

Reacțiile comunității artistice

Reacțiile artiștilor la această decizie au fost variate, dar majoritatea exprimă un sentiment de neînțelegere și frustrare. Muzicianul Nicu Alifantis a comentat cu ironie, subliniind că în teatru nu a existat niciodată o normare a muncii, iar ministrul Culturii, András Demeter, ar trebui să știe acest lucru, având în vedere că este și el artist. Alifantis a adăugat că ideea de a pontajul în artă este absurdă.

Actrița Lia Bugnar a comparat măsura cu ideologii naziste, afirmând că reflectă o ură față de cultură. Ea a criticat atât ministrul, cât și premierul, sugerând că aceștia nu înțeleg importanța artei și a independenței artistice. Bugnar a subliniat că artistul nu este un executant, ci un creator care contestă ordinea existentă, iar statul ar trebui să garanteze această independență.

Implicarea instituțiilor și perspectivele viitoare

Normele adoptate de Ministerul Culturii ridică întrebări cu privire la viitorul activităților artistice în România. Deși ministerul a subliniat că aceste reglementări sunt menite să asigure o evidență clară a muncii, mulți artiști consideră că ele vor duce la o uniformizare a creației, ceea ce ar putea afecta negativ diversitatea și inovația în domeniul artistic.

În contextul acestei controverse, este esențial ca dialogul dintre autorități și comunitatea artistică să continue, pentru a găsi soluții care să respecte specificitatea artei și să asigure, în același timp, conformitatea cu legislația muncii. Această situație subliniază nevoia de a reconsidera modul în care sunt reglementate activitățile artistice și de a găsi un echilibru între cerințele administrative și libertatea creativă.