Un raport PwC arată că piața muncii trece printr-o revoluție: AI-ul nu doar schimbă joburile, ci și redefinește ce înseamnă să fii pregătit pentru ele.
Cererea pentru diplome universitare este în scădere accelerată la nivel global, iar impulsul principal vine dintr-o direcție previzibilă: inteligența artificială. Potrivit raportului AI Jobs Barometer 2025, publicat de PwC, ocupațiile cele mai expuse influenței AI — cum ar fi analiza financiară, marketingul digital sau resursele umane — înregistrează o transformare mult mai rapidă a cerințelor profesionale decât cele mai puțin afectate, cum ar fi fizioterapia sau serviciile sociale.
Cunoștințele învechite, diplomele de ieri
Raportul, care a analizat aproape un miliard de anunțuri de angajare din întreaga lume, arată că schimbările în competențele cerute de angajatori au loc cu o viteză fără precedent. În domeniile afectate de AI, această viteză este cu 66% mai mare decât în restul pieței — o dublare față de acum doar un an.
Explicația? AI-ul permite accesul instant la expertiză. Modelele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT, democratizează cunoașterea și reduc dependența de parcursuri academice tradiționale. Ce contează acum nu este ce ai învățat, ci ce știi să faci — și mai ales, cât de repede te poți adapta.
Joe Atkinson (PwC): „Autodidactica devine o cerință de bază”
Joe Atkinson, Chief AI Officer global al PwC, subliniază că „educația nu mai este limitată la universități. Poți învăța de acasă, din interacțiunea cu AI-ul. Trebuie doar să ai curiozitate și disciplină.”
El avertizează că abilitățile AI nu sunt doar un plus, ci un prag de acces la tot mai multe meserii: „Dacă nu ești într-o cursă permanentă de învățare, probabil rămâi în urmă fără să-ți dai seama.”
Atkinson recomandă ca toți profesioniștii — indiferent de domeniu — să investească în tehnici de prompting, în înțelegerea modului în care funcționează modelele AI și în utilizarea practică a acestora. „Autodidactica nu mai este o opțiune, ci o condiție de supraviețuire profesională.”
Competențe vs. diplome: un nou criteriu de selecție
Totuși, raportul nu afirmă că educația formală ar fi depășită. Din contră, aceasta rămâne importantă pentru dezvoltarea gândirii critice, a empatiei și a capacităților de analiză profundă — atuuri care vor deveni esențiale într-o lume unde AI-ul preia tot mai multe sarcini repetitive sau analitice.
„Formarea universitară creează fundamentul personalității. Însă diferențele între profesioniști vor fi date tot mai mult de abilitatea de a învăța singur, rapid și eficient”, se arată în raport.
Ce înseamnă asta pentru angajați și angajatori?
Pentru angajați, mesajul este clar: investește continuu în tine, învață să colaborezi cu AI-ul, nu să-l ignori sau să te temi de el. Fie că ești economist, programator, designer sau antreprenor, ai de câștigat doar dacă înveți să folosești aceste unelte cu eficiență și discernământ.
Pentru angajatori, paradigma se schimbă. Diploma universitară nu mai este un garant al performanței. În loc să caute diplome, firmele încep să caute dovezi de competență reală: portofolii, proiecte, teste practice sau validări obținute în medii digitale.
O tranziție inevitabilă
AI-ul nu anulează nevoia de educație, dar o redefinește radical. În loc de acumulare liniară de cunoștințe, lumea profesională cere acum flexibilitate, viteză de adaptare și autonomie intelectuală. Cei care înțeleg această schimbare și acționează în consecință vor avea un avantaj masiv. Ceilalți — indiferent câte diplome au pe perete — riscă să rămână blocați într-o lume care nu mai există.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
