Educația, din nou în stradă: Sindicatele anunță proteste în școli, universități și institute de cercetare

Nemulțumirile personalului din învățământ ating un nou prag de intensitate. Miercuri, profesorii, cercetătorii și bibliotecarii din România vor protesta la locul de muncă, purtând semne distinctive, în semn de avertisment față de posibilele măsuri de austeritate ce se conturează la nivel guvernamental.

Cele trei mari federații sindicale – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația „Spiru Haret” și Federația Națională „Alma Mater” – au anunțat declanșarea unei acțiuni de protest în toate instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar, precum și în bibliotecile centrale universitare și institutele de cercetare.

Protestul nu presupune întreruperea activității, dar este un semnal de alarmă, avertizează liderii sindicali. Dacă autoritățile vor trata cu indiferență mesajul transmis miercuri, organizațiile sunt pregătite să declanșeze acțiuni de protest de amploare, inclusiv posibile greve.

Motivele nemulțumirii: de la norme didactice crescute, la tăieri de beneficii și riscul colapsului în cercetare

Sindicaliștii denunță un pachet de măsuri vehiculate în spațiul public, atribuit unui grup de lucru de la Cotroceni, care vizează reducerea deficitului bugetar prin afectarea directă a salariaților din sistemul educațional și de cercetare.

Printre măsurile criticate se numără:

• Creșterea normei de predare, considerată „iresponsabilă” în contextul în care cadrele didactice sunt deja „supraîncărcate” cu activități multiple, de la cele didactice la cele administrative;
• Coborârea pragului salarial pentru acordarea voucherelor de vacanță și a indemnizației de hrană, ceea ce va duce, spun sindicatele, la pierderea acestor drepturi pentru mulți angajați și, implicit, la scăderea puterii de cumpărare;
• Eliminarea indemnizației pentru titlul științific de doctor, o măsură care, potrivit calculelor sindicale, ar reduce salariul net cu aproximativ 550 de lei pentru cei afectați;
• Reducerea personalului din institutele naționale de cercetare-dezvoltare și din cadrul Academiei Române, ceea ce ar provoca, potrivit sindicaliștilor, un colaps în domeniul cercetării și inovării.

De asemenea, statutul de titular în învățământ este vizat de posibile modificări. Sindicatele atrag atenția că intenția ca profesorii să fie obligați să lucreze opt ore zilnic în școală, fără o evaluare a activităților deja desfășurate, va genera o nemulțumire generalizată.

Reacție și avertisment

„Solicităm menținerea normei de predare actuale și, pe termen lung, o analiză reală a condițiilor de muncă, pentru a asigura un echilibru optim între volumul de muncă și eficiența didactică”, au transmis federațiile într-un comunicat comun.

Sindicaliștii consideră că pachetul de măsuri anunțat ar lovi tocmai în segmentul cel mai vulnerabil al sistemului – profesorii debutanți, personalul auxiliar și cel administrativ – și ar afecta profund stabilitatea unei profesii deja tensionate.

În joc: viitorul educației și cercetării

Dincolo de salarii sau beneficii, în miza protestului de miercuri este și o temere profundă: deprofesionalizarea sistemului de educație și prăbușirea cercetării românești. Sindicatele cer finanțarea consistentă a INCD-urilor prin Programul Nucleu și deblocarea programului IOSIN, ca măsuri minime de salvare a infrastructurii de cercetare.

Mesajul transmis Guvernului este clar: dacă dialogul este ignorat, protestul de miercuri va fi doar începutul. Iar un nou val de tensiuni în învățământ ar putea reaprinde conflictul social major din 2023, când zeci de mii de profesori au ieșit în stradă pentru drepturile lor.