România, la un pas de prăpastie
Într-un moment care ar fi trebuit să ridice semnale roșii în toate instituțiile democratice ale României, Călin Georgescu – propunerea de premier a lui George Simion – a citat în direct din Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, într-o emisiune transmisă vineri seară la Realitatea Plus. George Simion, prezent în studio, a zâmbit aprobator și a completat citatul fără ezitare. Gestul nu a fost un accident, ci o reverență simbolică față de un trecut marcat de asasinat politic, pogromuri și ideologie fascistă.
„Cel care luptă, chiar singur, pentru Dumnezeu și neamul său, nu va fi învins niciodată”, a spus Georgescu, parafrazând din volumul „Pentru legionari” al lui Codreanu. Simion a întărit mesajul: „nu poate fi învins niciodată”.
Această scenă nu e un simplu derapaj. Este confirmarea unei radicalizări constante, care s-a insinuat în discursul public și a ajuns acum, în 2025, în pragul Cotroceniului.
Un apologet al legionarismului, propus ca premier
Călin Georgescu nu și-a ascuns niciodată admirația pentru liderii extremismului interbelic. În 2022, chiar AUR renunța temporar la propunerea sa de premier după ce procurorii au deschis un dosar penal pentru apologia legionarismului. În 2025, Georgescu revine în prim-plan, deși se află din nou sub investigație penală, de această dată pentru aderarea la o organizație neolegionară care ar fi plănuit acțiuni violente împotriva evreilor, politicienilor și străinilor.
Este același Georgescu care numește Mișcarea Legionară „cea mai puternică esență de sănătate venită din poporul român” și care consideră OUG 31/2002 – legea care interzice cultul persoanelor responsabile de crime împotriva umanității – drept „un act de trădare națională”.
Reacția comunității internaționale
Gravitatea situației a determinat o reacție dură din partea Colette Avital, supraviețuitoare a Holocaustului și una dintre cele mai importante figuri ale diplomației israeliene. Într-o scrisoare deschisă, aceasta i-a cerut prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu să-și retragă sprijinul pentru George Simion, pe care îl acuză de promovarea unei ideologii antisemite și de resuscitarea unor simboluri ale urii și crimei.
Simion, legături directe cu neolegionarii din Dobrogea
Un documentar realizat de Info Sud-Est arată cum George Simion a fost lansat în politică de fiica legionarului Gogu Puiu și a participat la evenimente unde s-au intonat cântece legionare. În Dobrogea, unde mișcările neolegionare au prins rădăcini, AUR și Simion au înregistrat cele mai bune scoruri electorale în 2024 și 2025.
Context.ro a identificat membri ai acestor cercuri extremiste chiar în anturajul actual al candidatului la președinție.
Legea există, dar este ignorată
Deși România are din 2002 o lege clară care interzice promovarea extremismului, inclusiv a Mișcării Legionare, aceasta a fost tratată cu indiferență sau complicitate de-a lungul anilor. Monumente care glorifică criminali de război, discursuri publice extremiste, tabere „haiducești” organizate sub steagul legionar au fost tolerate în numele „libertății de expresie” sau pur și simplu ignorate.
Abia după ce Curtea Constituțională a anulat, în decembrie 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale pe motiv de vicii grave în procesul electoral, autoritățile au început să trateze cu mai multă atenție fenomenul.
Istoria care nu trebuie uitată
Mișcarea Legionară a fost responsabilă pentru uciderea a patru premieri, pentru pogromul evreilor din București și pentru asasinarea intelectualului Nicolae Iorga. Ideologia ei a fost una profund antidemocratică, violentă și antisemită. Nu este o glorie pierdută, ci un capitol sângeros din istoria României. A spune altceva înseamnă a falsifica realitatea.
Pericolul real: transformarea extremismului în politică de stat
Ceea ce părea imposibil acum câțiva ani – un admirator declarat al legionarilor în funcția de premier – este astăzi o posibilitate reală, dacă George Simion câștigă alegerile. Zâmbetul lui Simion în momentul citării lui Codreanu nu este un simplu tic de emisiune. Este un pact tăcut cu trecutul cel mai negru al României.
A permite ca această ideologie să ajungă în Palatul Victoria și, posibil, la Cotroceni, înseamnă a întoarce România nu doar înapoi în timp, ci într-un abis al intoleranței, urii și revizionismului.
Întrebarea care rămâne
Mai poate fi oprită radicalizarea? Mai pot fi instituțiile statului garantul democrației? Răspunsul, duminică, în cabinele de vot. În fața unui trecut care amenință să revină sub altă mască, votul devine nu doar un drept, ci o datorie istorică.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.