Într-o seară marcată de incertitudini politice şi economice, prim-ministrul Sebastien Lecornu a prezentat, duminică, noua componenţă a Cabinetului francez. Anunţul survine pe fondul unei confruntări acerbe în Parlament, unde proiectul bugetului pe 2026 se loveşte de un climat de divizare profundă şi de cereri tot mai stringente de consolidare fiscală.
Unul dintre ancorele acestei formule guvernamentale rămâne Roland Lescure, desemnat din nou ministru al Finanţelor. Apropiat al preşedintelui Emmanuel Macron, Lescure va fi însărcinat cu navigarea prin negocierile dificile privind ajustările bugetare şi asigurarea respectării ţintei de deficit stabilite la Bruxelles. Continuarea mandatului său sugerează dorinţa Executivului de continuitate în faţa perspectivelor de creştere economică moderată şi a presiunii investitorilor internaţionali.
În jurul ministrului Finanţelor, Lecornu a structurat un Cabinet echilibrat între experţi consacraţi şi figuri noi, menite să răspundă priorităţilor guvernamentale: tranziţia energetică, reforma sistemului de sănătate, stimularea creării de locuri de muncă şi adaptarea Franţei la noile provocări geopolitice. Printre principalele portofolii, se regăsesc nume cu experienţă în domeniul digital şi al securităţii naţionale, semnalând importanţa acordată atât inovării, cât şi apărării.
În discursul de prezentare, Lecornu a pledat pentru unitate şi pragmatism: „Avem nevoie de coeziune pentru a depăşi obstacolele economice şi sociale care ne aşteaptă. Fiecare ministru va contribui la restabilirea echilibrului bugetar, fără a sacrifica competitivitatea ţării”. Deşi a evitat să dezvăluie cifre concrete, prim-ministrul a promis propuneri clare de optimizare a cheltuielilor şi stimulare a investiţiilor public-private.
Reacţiile din Parlament au fost imediate. Partidele de opoziţie de stânga au criticat alcătuirea noului guvern ca fiind „proximităţii Macron” şi au ameninţat cu blocarea oricăror iniţiative bugetare considerate austeritate mascată. Conferinţe de presă şi declaraţii dure au evidenţiat un spectru politic fragmentat, în care nimeni nu deţine o majoritate stabilă. În acelaşi timp, grupurile parlamentare de centru şi cele de dreapta moderată îşi evaluează poziţiile, în căutarea de compromisuri care să asigure adoptarea legii bugetului până la sfârşitul anului.
Contextul macroeconomic al Franţei, marcat de o inflaţie în scădere lentă şi de o creştere economică sub aşteptări, pune presiune suplimentară pe echipa lui Lecornu. Agenţiile de rating păstrează avertismente la adresa datoriei publice, iar mediul de afaceri cere semnale puternice de stabilitate şi predictibilitate fiscală.
Numirea noului Cabinet urmează formalităţilor parlamentare şi promisiunea unui calendar strict pentru dezbaterea bugetului pe 2026. Lecornu şi echipa sa se află în faţa testului decisiv: găsirea echilibrului între responsabilitatea financiară şi coeziunea socială, într-o ţară în care aşteptările cetăţenilor cresc pe măsură ce perspectivele economice rămân fragile.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
