Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deblocarea integrală a Cererii de Plată nr. 3 reprezintă priorități imediate pentru Guvernul României, în contextul în care țara se află sub presiunea unui calendar strâns pentru absorbția fondurilor europene. Anunțul a fost făcut luni de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la finalul unei reuniuni de lucru a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub conducerea premierului interimar Cătălin Predoiu.
Într-un comunicat transmis de minister, Boloș a subliniat că succesul renegocierii PNRR și implementarea etapelor următoare din planul național depind esențial de cooperarea interinstituțională și de coerența tehnică în relația cu Comisia Europeană.
„Calendarul pe care îl avem impune o succesiune clară: nu putem transmite Cererea de Plată nr. 4 înainte de a finaliza renegocierea PNRR. Doar după aprobarea oficială a planului modificat vom putea transmite Comisiei o nouă cerere de plată”, a declarat ministrul, indicând luna iulie drept termen-țintă pentru depunerea noii cereri. În acest scop, procesul de renegociere trebuie finalizat până la sfârșitul lunii mai.
O delegație guvernamentală, condusă de MIPE, va pleca în această săptămână la Bruxelles pentru discuții tehnice decisive cu reprezentanții Comisiei Europene. Aceste ședințe vin după o serie de analize comune, care au arătat atât necesitatea ajustării unor investiții deja asumate, cât și nevoia unor măsuri urgente pentru respectarea termenelor prevăzute în planul inițial.
Plăți parțiale și jaloane restante
Cererea de Plată nr. 3, transmisă anterior de România, nu a fost aprobată integral de Comisia Europeană. Executivul de la Bruxelles a considerat că unele jaloane și ținte nu au fost îndeplinite complet, autorizând în schimb o plată parțială de 1,3 miliarde de euro, care urmează să fie virată la sfârșitul lunii mai.
Până acum, România a încasat 9,2 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro disponibile prin PNRR, dintre care 13,6 miliarde euro sunt sub formă de granturi nerambursabile, iar 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi. Această sumă acoperă mai puțin de o treime din totalul fondurilor disponibile, ceea ce face ca fiecare etapă viitoare să fie crucială pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, tranziție verde, digitalizare, educație și sănătate.
Un test pentru guvern și pentru capacitatea administrativă a României
Finalizarea cu succes a renegocierii planului va permite nu doar deblocarea Cererii de Plată nr. 3 în totalitate, ci și lansarea Cererii de Plată nr. 4, care va include reforme și investiții revizuite în funcție de noile realități economice și instituționale. Potrivit ministrului Boloș, discuțiile cu Comisia sunt deja într-o „etapă avansată”, iar întâlnirile programate la Bruxelles săptămâna aceasta sunt considerate decisive.
În condițiile în care multe state europene se confruntă cu întârzieri în implementarea propriilor planuri naționale de redresare, România încearcă să evite pierderea fondurilor prin accelerarea reformelor și asigurarea unei transparențe sporite în relația cu partenerii europeni.
Miza este majoră: reușita în utilizarea acestor fonduri poate genera efecte directe în economie și în bunăstarea cetățenilor, dar eșecul ar putea compromite investiții vitale și ar adânci decalajele structurale față de restul Uniunii Europene.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
