România își pregătește poziția la Bruxelles: 5,7 miliarde de euro din PNRR, miză crucială pentru 2025

Ministrul Marcel Boloș anunță finalizarea modificărilor la Planul Național de Redresare și Reziliență și intensificarea dialogului cu Comisia Europeană

În ciuda statutului de guvern interimar, România accelerează demersurile pentru accesarea fondurilor europene vitale din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat miercuri că propunerile de modificare ale PNRR au fost finalizate, iar cererea de plată IV, în valoare de 5,7 miliarde de euro, are toate șansele să fie deblocată și virată în cursul acestui an.

„Faptul că avem un guvern interimar nu înseamnă că țara este în standby. Riscul real ar fi să stăm pe loc”, a declarat Boloș într-o postare publică. Acesta a subliniat că echipa ministerului a lucrat intens în ultimele săptămâni, în colaborare cu toate instituțiile implicate în reforme și investiții, pentru a finaliza propunerile de modificare a planului și pentru a răspunde punctual observațiilor venite din partea Comisiei Europene.

Potrivit ministrului, procesul nu a fost doar birocratic, ci fundamentat pe „nevoile reale din teren și pe constrângerile de implementare”, cu scopul de a garanta aplicarea eficientă a reformelor și investițiilor asumate. Sumele solicitate sunt destinate unor domenii esențiale: infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare locală, componente-cheie ale relansării economice.

Negocieri intense cu Bruxelles-ul

Boloș a precizat că au loc zilnic ședințe tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene și că discuțiile sunt continue: „Inclusiv astăzi au fost ore întregi de discuții online.” Săptămâna viitoare, ministrul va merge la Bruxelles pentru o nouă rundă de negocieri și a promis că va comunica public concluziile și pașii următori.

Nu doar PNRR, ci și fonduri de coeziune

Ministrul a ținut să reamintească și progresul înregistrat în domeniul Politicii de Coeziune, unde România a lansat apeluri de 1,18 miliarde de euro în ultimele luni, sume care merg direct către proiecte locale de dezvoltare. El a anunțat că va reveni cu detalii suplimentare despre acest segment într-o postare separată.

„Modificările propuse nu sunt o simplă revizuire de documente. Ele urmăresc să optimizeze utilizarea fondurilor, astfel încât România să beneficieze la maximum de granturile și împrumuturile disponibile. Este un exercițiu de adaptare realistă”, a concluzionat Boloș.

Într-un context politic fragil, cu un guvern aflat în tranziție, activitatea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pare să rămână una dintre puținele constante în efortul României de a atrage fonduri europene și de a respecta termenele asumate în fața Bruxelles-ului. Cele 5,7 miliarde de euro din cererea de plată IV nu sunt doar o linie contabilă, ci o garanție a continuității reformelor și a speranței într-un parcurs european solid.