România și SUA își recunosc reciproc pensiile
Acordul de securitate socială dintre România și Statele Unite ale Americii a intrat în vigoare la 1 septembrie 2026, după finalizarea procedurilor necesare pentru aplicarea sa. Pentru românii care au muncit în SUA și pentru americanii care au lucrat în România, noul sistem permite luarea în considerare a perioadelor de contribuție din cele două țări pentru stabilirea drepturilor sociale și elimină, în situațiile prevăzute de acord, dubla contribuție.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a prezentat intrarea în vigoare a acordului drept rezultatul unui proces așteptat de mai multe generații de români și americani care și-au împărțit activitatea profesională între cele două state.
„Sunt generații care așteaptă de zeci de ani asta și, chiar dacă politic am fost întotdeauna de acord între noi că vrem să o ducem la bun sfârșit, astăzi am terminat munca necesară pentru asta”, a declarat Oana Țoiu.
Principala schimbare privește pensiile. Perioadele de asigurare realizate în România și în Statele Unite pot fi luate în considerare împreună atunci când este verificată îndeplinirea condițiilor necesare pentru dobândirea dreptului la pensie.
Aceasta nu înseamnă că România și Statele Unite vor plăti o singură pensie comună și nici că anii lucrați într-un stat sunt transferați în sistemul celuilalt. Cele două sisteme rămân distincte, însă perioadele de contribuție pot fi coordonate pentru stabilirea eligibilității, fiecare stat urmând să acorde partea de prestație care îi revine potrivit legislației proprii.
Mecanismul este important mai ales pentru românii care au emigrat în Statele Unite după ce lucraseră deja o perioadă în România. În lipsa unui acord bilateral, fragmentarea carierei profesionale între cele două țări putea crea dificultăți atunci când perioadele realizate separat nu erau suficiente pentru îndeplinirea condițiilor dintr-unul dintre sisteme.
Beneficiarii pot fi atât românii care au plecat în Statele Unite înainte de 1989, cât și generațiile care au emigrat în ultimele decenii.
Acordul funcționează și în sens invers, pentru cetățenii americani care au perioade de contribuție în România sau care aleg să locuiască aici după retragerea din activitate.
O altă componentă importantă privește contribuțiile sociale. Acordul stabilește reguli pentru evitarea situațiilor în care aceeași activitate profesională conduce la obligația de a plăti contribuții simultan în ambele țări.
Prevederile sunt relevante în special pentru lucrătorii independenți și pentru angajații detașați temporar de companii românești în Statele Unite sau de firme americane în România.
Efectele depășesc astfel domeniul pensiilor și ajung direct în zona mobilității profesionale și a investițiilor.
Oana Țoiu a explicat că acest obiectiv a făcut parte și din dialogul cu administrația americană privind consolidarea componentei economice a relației bilaterale.
„Antreprenorii, investitorii româno-americani vor putea mai ușor să-și planifice mobilitatea resursei umane. Pot să aibă echipe care lucrează aici, în România, și apoi în Statele Unite ale Americii, fără ca angajații să-și pună problema că nu vor putea, la capătul drumului, să aibă acces la beneficiile lor sau la pensie, prin recunoașterea reciprocă a acestor contribuții”, a afirmat ministrul interimar de Externe.
Pentru companii, existența unor reguli clare privind sistemul de securitate socială aplicabil angajaților detașați poate reduce atât costurile, cât și incertitudinea administrativă asociată transferului temporar de personal între România și Statele Unite.
Acordul capătă astfel o dimensiune economică importantă. O companie românească își poate trimite specialiștii pentru o perioadă în Statele Unite, iar o companie americană poate proceda similar în România, în condițiile stabilite de noul cadru bilateral, fără ca mobilitatea angajaților să conducă automat la suprapunerea obligațiilor sociale.
Dincolo de efectele administrative și financiare, Bucureștiul prezintă acordul și ca pe o recunoaștere a contribuției comunităților formate de-a lungul timpului în cele două țări.
„Astăzi este și o zi în care ne arătăm împreună respectul pentru generațiile de români și generațiile de americani care au contribuit la economia țărilor noastre și care poate hotărăsc să-și trăiască bătrânețea în cealaltă țară și vor să aibă acces la pensie”, a declarat Oana Țoiu.
Intrarea în vigoare a acordului adaugă astfel o componentă socială concretă Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, construit până acum în mare parte în jurul cooperării politice, economice și de securitate.
Pentru cetățeni, efectul este mult mai ușor de măsurat: o carieră profesională împărțită între România și Statele Unite nu mai înseamnă două sisteme complet separate, iar perioadele de contribuție pot fi recunoscute în cadrul mecanismului bilateral.
Pentru românii care au muncit ani sau chiar decenii în Statele Unite, schimbarea intrată în vigoare la 1 septembrie este, înainte de toate, una practică: munca desfășurată pe cele două maluri ale Atlanticului poate conta acum, în condițiile acordului, atunci când vine momentul stabilirii drepturilor la pensie.
