Declarațiile recente ale președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, conform cărora o pensie de peste 11.000 de lei este „mică”, au stârnit un val de reacții critice din partea societății civile, a presei și a specialiștilor. Una dintre cele mai vocale opinii vine din partea profesorului de sociologie de la SNSPA, Bogdan Bucur, care denunță lipsa de contact cu realitatea socială din partea conducerii sistemului judiciar.
„Îndrăzneala președintei CSM de a pretinde că o pensie de 2.200 de euro este mică trebuie sancționată prin critică socială și politică”, a scris profesorul Bucur într-o postare amplă pe Facebook. Acesta a comparat discursul Elenei Costache cu o „navetă cosmică în derivă” și a promis că va transforma acest caz într-un exemplu negativ de comunicare instituțională pentru studenții săi, începând cu noul an universitar.
Comparații cu magistratura franceză și realitatea românească
Bogdan Bucur a adus în discuție și modul în care François Molins, magistrat francez pensionat la 70 de ani, comunica eficient și cu decență în spațiul public, în antiteză cu declarațiile Elenei Costache, pe care le consideră „halucinante”. În opinia sa, Costache este un contraexemplu didactic de comunicare instituțională și imagine publică.
„Să afirmi că o pensie de patru ori mai mare decât media națională este insuficientă într-o țară în care peste 4 milioane de pensionari trăiesc cu mai puțin de 600 de euro pe lună este nu doar cinic, ci revoltător”, a precizat Bucur.
Cifrele care vorbesc de la sine
Potrivit datelor prezentate de sociolog, pensia medie contributivă în România este de aproximativ 550 de euro. Pensia medie a unui profesor este de 800 de euro, iar a unui medic de 1.200 de euro. În același timp, pensia medie de serviciu a unui magistrat, chiar în forma „reformată” propusă de Guvern, depășește 11.000 de lei, adică 2.200 de euro. „Cum să fie asta o pensie mică?”, întreabă retoric profesorul Bucur.
Reacții din societate: de la ironie la furie
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a reacționat și el, afirmând că „independența în democrație, în viziunea CSM, înseamnă să primești căpițe de bani de la stat”. Acesta a ironizat ideea că magistrații nu ar putea trăi „decent” cu asemenea pensii și a pus sub semnul întrebării legitimitatea morală a unor astfel de pretenții într-un stat democratic.
La rândul său, economistul Andrei Caramitru a avut o ieșire dură pe rețelele sociale: „Poate doamna, dacă nu îi ajung banii la pensie la 50 de ani, merge să mulgă o vacă, să spele pe jos, să vândă la Mega. Muncă cinstită, bre, unico!”. Mesajul său a fost preluat și comentat intens online.
Declarațiile Elenei Costache: între elitism și ruptură de realitate
Într-un interviu acordat Digi24, Elena Costache a respins reforma guvernamentală privind creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și calculul pensiei în funcție de 70% din salariul net. Ea a susținut că pensia astfel rezultată – circa 11.309 lei – este „mică”, argumentând că magistrații nu au voie să desfășoare activități remunerate în paralel și că aceștia sunt „unici” în structura socială.
„Nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi nu trăim în afara emisferei? Nu mâncăm? Nu bem?”, a întrebat retoric președinta CSM. Tot ea a afirmat că nivelul de trai al magistraților este „normal”, în pofida faptului că puțin peste 2% dintre pensionarii din România au pensii mai mari de 1.000 de euro pe lună.
Un mesaj care a inflamat spiritele
Controversa vine într-un moment în care Guvernul condus de Ilie Bolojan propune reforme substanțiale ale sistemului de pensii speciale, cu scopul reducerii inechităților și al reașezării bugetare. În acest context, mesajele de tipul celui transmis de Elena Costache nu doar că sfidează realitatea socială, dar amplifică și ruptura dintre cetățeni și instituțiile de forță ale statului.
În timp ce milioane de români se luptă cu costul vieții, șefa CSM transmite că 2.200 de euro pe lună sunt „insuficienți”. Iar reacțiile nu au întârziat să apară. Din campusurile universitare până în redacțiile de presă și pe rețelele sociale, declarațiile ei au devenit simbolul unei caste privilegiate, aparent imună la empatie și la bun-simț social.
Pentru mulți, întrebarea care persistă este: dacă justiția e „independentă”, mai este și responsabilă în fața societății?
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
