Duminică, 29 iunie, creștinii ortodocși din întreaga țară îi prăznuiesc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, două dintre cele mai puternice figuri ale Noului Testament, simboluri ale pocăinței, iertării și renașterii spirituale. Sărbătoarea, una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, are o încărcătură spirituală aparte și aduce cu sine o bogată moștenire de tradiții, obiceiuri și credințe populare.
Cei doi apostoli – modele ale căinței și slujirii
Petru, pescarul din Betsaida Galileei, și Pavel, învățatul fariseu din Tarsul Ciliciei, au avut începuturi pline de greșeli, dar s-au transformat în piloni ai creștinismului. Sfântul Petru, fratele lui Andrei, a fost chemat de Hristos să fie „pescar de oameni” și a mărturisit dumnezeirea Sa, dar s-a lepădat de El de trei ori înainte de Răstignire. Cu toate acestea, după Înviere, Petru a devenit un stâlp al Bisericii și a predicat cu putere, convertind mii de oameni.
Pavel, numit inițial Saul, i-a persecutat pe creștini cu fervoare, până în ziua în care, pe drumul Damascului, i s-a arătat Hristos într-o lumină orbitoare: „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”. Convertit în mod spectaculos, Pavel devine „Apostolul Neamurilor”, autorul a paisprezece epistole din Noul Testament și neobosit misionar al credinței.
Ambii apostoli au suferit moarte martirică la Roma, în anul șaizeci și șapte: Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Pavel, fiind cetățean roman, a fost decapitat.
Ocrotitorii celor lipsiți de libertate
Pentru că au fost întemnițați pentru credința lor, Sfinții Petru și Pavel au devenit în tradiția ortodoxă protectorii celor aflați în închisori. Mai mult, pentru că fiecare dintre ei a greșit înainte de a deveni sfânt, sunt văzuți ca mijlocitori pentru toți cei care, deși au păcătuit, pot fi iertați dacă se pocăiesc sincer. În România, cei doi apostoli sunt considerați ocrotitorii oficiali ai sistemului penitenciar.
Tradiții și credințe populare românești
Ziua Sfinților Petru și Pavel este încărcată de obiceiuri străvechi, în care sacrul și folclorul se întrepătrund. În tradiția populară, Sfântul Petru este văzut ca stăpânul lupilor și păzitorul grindinei. Se spune că el transformă gheața în grindină, dar o și topește pentru a nu face rău recoltelor. Este cel care deține cheile Raiului și care umblă pe pământ, în haine țărănești, pentru a afla necazurile oamenilor.
În noaptea de dinaintea sărbătorii, pot fi văzuți licuricii, scântei ale biciului Sfântului Petru, care îi ghidează pe cei rătăciți în munți și păduri. Oamenii nu muncesc în această zi, nu torc, nu spală rufe și nu aruncă gunoiul. Se merge la biserică, se dau pomeni pentru morți, iar femeile oferă mâncare gătită și vase de lut cu apă celor săraci, pentru ca sufletele celor adormiți să nu sufere de foame și sete în cealaltă lume.
În tradiția populară, ziua de 29 iunie marchează miezul verii agrare, începutul secerișului, dar și momentul în care cucul amuțește și licuricii își fac apariția. Se spune că merii nu trebuie scuturați, pentru ca ogoarele să fie ferite de grindină.
Tot în această perioadă are loc Târgul de pe Muntele Găina – sărbătoare cu rădăcini multimilenare, legată de zeița Gaea, protectoarea femeilor măritate, și de constelația „Găinușa” vizibilă în nopțile de vară. În timp, evenimentul a devenit Târgul de Fete – simbol al întâlnirilor și unirii destinelor, dar și prilej de bucurie și petrecere.
Moștenirea celor doi apostoli
Sfinții Petru și Pavel rămân două modele ale iertării și ale transformării personale. Au căzut, dar s-au ridicat. Au greșit, dar s-au pocăit. Au fost oameni simpli și învățați, păcătoși și martiri, dar mai ales – oameni înflăcărați de credință. Prăznuirea lor nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și o chemare la reflecție, împăcare și speranță pentru toți cei care au pierdut drumul și caută o cale de întoarcere.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
