TIFF anunţă pentru competiţia oficială a acestui an 12 opere ‘singulare, puternice şi provocatoare’
Competiţia oficială TIFF, destinată regizorilor aflaţi la primul sau al doilea film de ficţiune, include în acest an 12 opere „singulare, puternice şi provocatoare”, din care juriul va alege la final un singur câştigător al Trofeului Transilvania, anunţă organizatorii festivalului.
„În acest an m-au interesat în principal acele filme care nu se agaţă conjunctural de contextul socio-politic actual, alegând fie să-l eludeze complet, fie să-l insereze subtil în poveşti intimiste, explorate temerar dincolo de orice consecinţe”, a declarat, potrivit unui comunicat transmis vineri AGERPRES, directorul artistic TIFF, Mihai Chirilov.
Premiile acordate proiectelor unor tineri regizori la ediţiile anterioare ale platformei de coproducţii Transilvania Pitch Stop (TPS) lansate de TIFF se materializează în două filme din competiţie.
„Monştri” este debutul regizorului Marius Olteanu şi, totodată, singurul titlu românesc din cursa pentru Trofeul Transilvania. O poveste de dragoste despre compromis, presiuni sociale şi revelaţii dureroase din viaţa unui cuplu, un film de o admirabilă rigoare formală, prezentat în premieră în secţiunea Forum a Berlinalei din acest an, care ajunge la TIFF după un intens parcurs festivalier internaţional, deja soldat cu Marele Premiu la Sofia.
„Omul care i-a surprins pe toţi” („The Man Who Surprised Everyone”), cel de-al doilea film al duo-ului rusesc Natasha Merkulova şi Aleksei Chupo, i-a adus actriţei Natalya Kudryashowa un premiu de interpretare la Veneţia, unde a fost proiectat în secţiunea Orizzonti. Îmbinând elemente din folclorul rus cu probleme sociale circumscrise drepturilor LGBT, filmul spune povestea unui pădurar din taigaua siberiană care, atunci când află că mai are doar două luni de trăit, recurge la o soluţie radicală pentru a trişa moartea.
Tot din Rusia vine, în premieră internaţională la TIFF, şi „Umoristul” („The Humorist”), debutul regizoral al lui Mihail Idov despre o săptămână din viaţa lui Boris Arkadiev, un actor de stand-up comedy din Uniunea Sovietică a anilor ’80, chinuit nu numai de cenzura regimului, ci şi de propriile nesiguranţe. Faima lui uriaşă, dublată însă de lipsa libertăţii personale, îi trezeşte dorinţa de răzbunare într-o scenă de antologie cu final neaşteptat.
Răzbunarea este şi motorul poveştii mocnite din cel de-al doilea lungmetraj al islandezului Hlynur Palmason, câştigătorul Premiului pentru cea mai bună regie la TIFF 2018 cu „Iarna trădării” („Winter Brothers”). Proaspăt selecţionat în secţiunea „Semaine de la critique” de la Cannes, „Alb cât vezi cu ochii” („A White, White Day”) îl are ca protagonist pe un poliţist taciturn pe care gândul că soţia l-ar fi înşelat îl obsedează chiar şi la doi ani după moartea acesteia. Despre răzbunare, dar şi despre condiţia femeii în societatea tradiţională, vorbeşte şi „Pauză” („Pause”), debutul nu lipsit de umor negru al scenaristei, regizoarei şi producătoarei cipriote Tonia Mishiali. Captivă într-un mariaj opresiv, lipsit de dragoste, eroina se refugiază într-un imaginar dominat de violenţă vindicativă până în punctul în care realitatea şi fantezia ajung să se confunde.
Lupta unei fetiţe de 9 ani de a recâştiga iubirea mamei şi locul ei în familie transformă „Copilul-problemă” („System Crasher”, r. Nora Fingscheidt), prezentat la Berlinala din acest an, într-o experienţă viscerală şi devastatoare, despre încercările disperate ale sistemului de asistenţă socială de a o salva pe mica eroină de monştrii din mintea ei psihotică atunci când mama o abandonează pentru a-şi proteja ceilalţi copii. De la Berlinală, unde a fost proiectat în secţiunea Forum, ajunge la TIFF şi misterul din „Crimă în familie” („Belonging”), o poveste personală din viaţa tânărului regizor turc Burak Çevik. Probabil cea mai neconvenţională abordare stilistică din program, acest thriller contemporan poetic este nu doar o reconstituire a momentului în care bunica sa a fost ucisă, în urmă cu 15 ani, de către mătuşa lui şi iubitul acesteia, ci şi o poveste de iubire care completează un puzzle criptic.
Despre dragostea care sfidează normele sociale şi consecinţele ei vorbeşte şi „Scarborough” (r. Barnaby Southcombe), în care două cupluri intergeneraţionale îşi consumă în paralel poveştile de iubire interzisă departe de ochii lumii, în intimitatea unui orăşel parcă suspendat în timp de pe litoralul britanic. O iubire extrem de complicată este şi subiectul sofisticatei comedii romantice „Un om fidel” („Un homme fidele”), distribuită în România de Independenţa Film.
Cel de-al doilea lungmetraj din cariera regizorală a starului francez Louis Garrel, care şi joacă alături de soţia sa, faimoasa Laetitia Casta, a fost premiat în 2018 la San Sebastián pentru Cel mai bun scenariu. În film, cei doi formează un cuplu a cărui relaţie se complică atunci când ea îl părăseşte pentru prietenul lui cel mai bun pentru a se întoarce spăşită după moartea acestuia. Din distribuţie face parte şi Lily-Rose Depp, talentata fiică a lui Johnny Depp şi a Vanessei Paradis. O poveste de dragoste complicată, de data asta în cheie SF, propun şi fraţii Cesar şi José Esteban Alenda în „Fără sfârşit” („Not The End”), în care protagonistul călătoreşte în timp pentru a repara greşeala cu consecinţe tragice din trecut. Reminiscent marelui câştigător de la TIFF „Stockholm”, această dramă intimistă în doar două personaje a fost nominalizată la Premiile Goya din acest an.
„Uneori, lucrurile care se-ntâmplă sunt identice cu lucrurile care nu ar trebui să se întâmple niciodată”, îi spune Anne fiului său vitreg, un adolescent pe care tocmai l-a sedus, aruncându-se compulsiv într-o aventură capabilă să-i distrugă viaţa. Aflată la cea de-a doua colaborare cu regizoarea May el-Toukhy, actriţa daneză Trine Dyrholm interpretează acum rolul unei avocate de succes, cu o viaţă de familie aparent fericită în „Dama de cupă” („Queen of Hearts”). Distins cu Premiul Publicului la Sundance, acest film controversat va fi distribuit în România de Transilvania Film.
Tot de la Sundance, unde a fost recompensat cu Premiul special al juriului, ajunge la TIFF şi cel de-al doilea lungmetraj de ficţiune al columbianului Alejandro Landes. „Monos” este singurul film din competiţie care ne plonjează în vremurile agitate pe care le trăim, deşi nici el nu recurge la un context socio-politic explicit.
Printre primele nume confirmate în juriul oficial al Competiţiei TIFF 2018 se numără regizorul canadian Denis Côté, fostul director executiv al companiei Protagonist Pictures, Mike Goodridge, şi regizorul şi scenaristul Constantin Popescu.
