Urme de heme identificate în osul unui dinozaur
Analizele unor oase ale unui Aratasaurus, dinozaur care a trăit în urmă cu 115 milioane de ani în nord-estul Braziliei, au indicat prezența heme-ului și a unor structuri care seamănă cu celule roșii. Descoperirea este contestată, iar cercetătorii spun că rezultatele nu înseamnă că ADN-ul dinozaurilor s-a păstrat în fosile.
O echipă condusă de prof. Kliti Grice, de la Curtin University din Australia de Vest, a examinat oasele membrelor posterioare ale unui Aratasaurus. Imaginile obținute cu microscopul electronic au arătat structuri mici și rotunde în canalele fine pe unde treceau vasele de sânge.
Testele chimice au identificat heme, compusul organic care permite hemoglobinei să transporte oxigenul prin organism. Cercetătorii au găsit și urme ale produselor rezultate din descompunerea heme-ului, precum și aminoacizi care intră în alcătuirea colagenului, o proteină importantă în țesuturile conjunctive și în alte țesuturi.
Grice a descris descoperirea drept o „ecou mineral și molecular” al biologiei originale a dinozaurului. Ea a spus că structuri interpretate drept celule roșii, cu o chimie specifică legată de heme, nu au mai fost găsite în situ în fosile. Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Rămășițele fosilizate ale Aratasaurus au fost descoperite într-o mină în 2008 și se află de atunci la Muzeul Național al Braziliei, unde sunt studiate în continuare. Potrivit lui Grice, un compus de mangan numit hausmannit, format în interiorul și în jurul celulelor, ar fi putut să le stabilizeze înainte de fosilizare. Același proces ar fi putut ajuta la păstrarea aminoacizilor.
Prof. Mary Schweitzer, de la North Carolina State University, nu este convinsă că structurile sunt celule roșii. Ea a observat că acestea sunt concave, în timp ce celulele dinozaurului ar trebui să aibă o proeminență nucleară și să pară bombate pe ambele părți. Schweitzer a considerat mai convingătoare identificarea heme-ului și a aminoacizilor din colagen.
Grice a avertizat că rezultatele nu demonstrează că proteine sau ADN au rămas în fosile atât de vechi. Ea a spus că scopul cercetării este să stabilească ce informații moleculare se pot păstra în timp și a îndemnat la prudență în fața unor afirmații extraordinare.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
