Republica Moldova își decide astăzi viitorul politic prin alegeri parlamentare, la care sunt așteptați peste trei milioane de votanți. În Registrul de Stat al Alegătorilor figurează 3.299.396 de cetățeni cu drept de vot, iar secțiile de votare sunt deschise între orele 07:00 și 21:00, atât în țară, cât și în diaspora.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la ora 14:28 scrutinul a fost declarat valid, după ce participarea a depășit pragul de o treime din totalul alegătorilor înscriși. La acea oră, votaseră 892.530 de persoane, adică 30,88% dintre cetățeni. Ulterior, cifrele au continuat să crească: la ora 15:00 se înregistrau 1.025.341 de alegători (35,08%), iar la ora 16:00 numărul lor a ajuns la 1.151.043, echivalentul a 38,97% din electorat.

Datele arată că femeile sunt mai active decât bărbații, iar cea mai implicată categorie de vârstă este cea între 36 și 45 de ani. În municipiul Chișinău, rata de participare la prânz era de aproximativ 20%. Cele mai active circumscripții se află în nordul țării, la Rezina, în timp ce la Briceni se înregistrează cea mai scăzută prezență.
În diaspora, până la amiază, aproximativ 60.000 de cetățeni moldoveni își exprimaseră votul, cu aglomerații semnalate la Bruxelles, București, Moscova, Veneția și Vilnius. În secțiile din regiunea transnistreană au votat circa 5.000 de persoane.
Procesul electoral se desfășoară în general fără incidente majore, însă CEC a raportat 31 de sesizări, inclusiv cazuri de fotografiere a buletinelor de vot, agitație electorală și suspiciuni de corupere a alegătorilor. De asemenea, au fost semnalate situații în care reprezentanți ai unor concurenți electorali au realizat filmări continue în secțiile de votare din străinătate.
Pentru ca un partid politic să intre în Parlament este necesar un prag electoral de 5%, în timp ce blocurile electorale au nevoie de 7%, iar candidații independenți de 2%. Mandatele rămase se vor redistribui proporțional între formațiunile care trec pragul.
Scrutinul din 2025 se desfășoară sub un climat tensionat, cu acuzații reciproce între putere și opoziție, dar și cu un interes ridicat al diasporei, care în trecut a jucat un rol decisiv în stabilirea direcției politice a Republicii Moldova.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.













