Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, într-un dosar cu 22 de inculpaţi care vizează un plan de deturnare violentă a unor proteste la Bucureşti, după anularea alegerilor din 2024.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că 22 de persoane au fost deferite justiţiei, între care Călin Georgescu (trimis în judecată în altă cauză) şi Horaţiu Potra, acesta din urmă arestat preventiv în lipsă. Alţi doi inculpaţi sunt arestaţi în lipsă, iar 18 se află sub control judiciar, în funcţie de faptele reţinute: tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, operaţiuni cu articole pirotehnice fără drept şi instigare publică.
Anchetatorii descriu un scenariu declanşat în contextul Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale. A doua zi, 7 decembrie 2024, între orele 10:51 şi 12:01, Georgescu şi Potra s-ar fi întâlnit în condiţii de clandestinitate, la un centru de echitaţie din Ciolpani (Ilfov), pentru a conveni desfăşurarea, pe 8 decembrie, a unor acţiuni violente cu rol subversiv în Bucureşti. Potrivit rechizitoriului, planul miza pe deturnarea caracterului paşnic al protestelor, exploatarea „contagiunii emoţionale” şi manipularea emoţiilor colective, cu scopul de a schimba ordinea constituţională ori de a împiedica exercitarea puterii de stat.
În sarcina lui Călin Georgescu, procurorii reţin organizarea întâlnirii în clandestinitate, discutarea planului operativ, contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste pentru transmiterea unui „îndemn acţional” către susţinători, precum şi comunicarea de informaţii false cu caracter alarmist. În seara de 7 decembrie 2024, într-o emisiune TV, Georgescu ar fi întreţinut şi întărit rezoluţia infracţională a lui Potra, inclusiv prin îndemnuri privind continuarea votului, deşi alegerile fuseseră anulate.
Procurorii arată că Potra ar fi coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, cu pregătire militară sau capacităţi operative, organizat în şapte autoturisme care urmau să intre în Capitală pentru a declanşa proteste împotriva autorităţilor. Logistica identificată de anchetatori include obiecte periculoase – cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lamă lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare şi cozi de topoare – două pistoale şi 65 de materiale pirotehnice din categoria F4, cele mai periculoase pentru uz profesional. În noaptea de 7/8 decembrie, în urma unui apel la 112, filtre de poliţie au oprit, între 01:30 şi 03:00, cele şapte maşini în Baloteşti–Săftica (Ilfov), Măneşti şi Corneşti (Dâmboviţa) şi în Sectorul 1 al Capitalei, patru vehicule având asupra lor arsenalul menţionat.
Potrivit Parchetului, „urmarea imediată” a acţiunilor puse în mişcare de inculpaţi a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin generarea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională şi pentru valorile care protejează exercitarea puterii de stat. În rechizitoriu sunt detaliate repere jurisprudenţiale ale Curţii Constituţionale privind noţiunea de „ordine constituţională” şi gravitatea acţiunilor de tip insurecţional sau paramilitar, inclusiv în registrul ameninţărilor hibride şi al manipulării informaţionale.
Anchetatorii îl indică pe Călin Georgescu drept autorul intelectual al planului de „preluare prin mijloace violente a pârghiilor de putere”, cu „ascendent” asupra lui Horaţiu Potra. Membrii grupării ar fi aşteptat „semnalul” candidatului, transmis pe reţelele de socializare şi pe grupuri de mesagerie, pentru a trece la acţiune. În cursul urmăririi penale, Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere. Horaţiu Potra şi fiul acestuia, Dorian, sunt arestaţi în lipsă pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, alături de alte acuzaţii ce ţin de regimul armelor, al materiilor explozive şi al articolelor pirotehnice.
Cauza a fost trimisă spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa competentă material şi teritorial. Dosarul, anunţat „în continuarea” comunicatelor din 26 februarie, 1 august şi 4 august 2025, aduce în prim-plan limitele constituţionale ale contestării politice şi răspunsul penal la tentativelor de subminare a autorităţii statului prin violenţă, într-un context intern marcat de anularea alegerilor prezidenţiale şi de polarizare socială accentuată. Autorităţile susţin că, într-un stat de drept, orice contestare trebuie să rămână paşnică şi în litera legii, iar depăşirea acestor cadre transformă disputa politică într-o ameninţare la adresa echilibrului constituţional.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
