Instituția susține că deciziile sale sunt inatacabile și avertizează asupra unui „pericol pentru ordinea constituțională” provocat de instanțele de drept comun.
Curtea Constituțională a României (CCR) a transmis, vineri, că a formulat recurs împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Ploiești în data de 24 aprilie 2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii nr. 32/2024, actul prin care CCR anulase alegerile prezidențiale de anul trecut.
Într-un comunicat oficial, Curtea condamnă intervenția instanței de contencios administrativ, susținând că aceasta a acționat „fără temei constituțional și legal”, afectând astfel autoritatea unei hotărâri cu caracter general obligatoriu.
CCR: „Deciziile noastre nu pot fi suspendate sau anulate”
„Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32/2024 este un act jurisdicţional, adoptat în exercitarea competenţei proprii şi exclusive prevăzute de Constituţie. Actele jurisdicţionale ale Curţii nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate”, precizează instituția.
CCR amintește că, potrivit articolului 146 litera f) din Constituție, veghează la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României, iar această competență nu poate fi controlată sau anulată de o instanță obișnuită.
Un conflict instituțional deschis
Prin intervenția sa, CCR contestă în mod deschis autoritatea instanțelor de drept comun în ceea ce privește deciziile sale. „România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă faţă de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituţiei şi propriei legi. Competenţa sa nu poate fi contestată de nicio altă autoritate publică”, se mai arată în comunicatul oficial.
Curtea consideră că sentința pronunțată de Curtea de Apel Ploiești este un pericol la adresa ordinii constituționale, întrucât pune sub semnul întrebării autoritatea instanței constituționale și generează o confuzie periculoasă în spațiul juridic.
„Restabilirea ordinii constituționale”
CCR afirmă că, prin promovarea recursului, urmărește „restabilirea cât mai urgentă a ordinii constituționale”, combaterea interpretărilor eronate și a „aplicării cu rea-credinţă a legii”. Potrivit instituției, actele sale își păstrează caracterul executoriu și obligatoriu, indiferent de opiniile exprimate de alte instanțe.
Urmează o decizie a Înaltei Curți
Recursul depus de Curtea Constituțională va fi analizat de o instanță superioară, cel mai probabil Înalta Curte de Casație și Justiție. Miza este uriașă: clarificarea limitelor competențelor constituționale, într-un context în care România traversează o criză politică generată de anularea alegerilor prezidențiale și de contestarea acestei măsuri fără precedent.
Decizia finală ar putea redesena raporturile dintre autoritățile statului, marcând o linie de demarcație între justiția constituțională și instanțele de contencios administrativ. Pe fundalul acestei dispute juridice, rămâne în suspensie întrebarea esențială: cine veghează la legalitatea celor care sunt chemați să vegheze la respectarea Constituției?
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
