CCR publică deciziile în cazul TVR și Radio. Președinții CA-urilor au fost demiși
Update
Curtea Constituțională a publicat motivările deciziilor prin care a declarat neconstituționale hotărârile Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale TVR și Radio România. Potrivit CCR, Parlamentul trebuie să facă noi numiri pentru locurile afectate, cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare.
Publicarea motivărilor confirmă astfel informațiile apărute anterior privind consecințele deciziilor pronunțate la 29 aprilie. Următorul moment juridic esențial este publicarea Deciziilor nr. 394 și 395 în Monitorul Oficial. De la acea dată se produc efectele stabilite de Curte, inclusiv încetarea efectelor actelor de numire a actualilor președinți-directori generali ai celor două instituții, Adriana Săftoiu la SRTV și Robert Schwartz la SRR, urmând ca Parlamentul să facă noi numiri în condițiile stabilite de CCR.
AUR cere Curții Constituționale să publice de urgență deciziile prin care a declarat neconstituționale hotărârile Parlamentului privind consiliile de administrație ale TVR și Radio România. Solicitarea vine la 127 de zile de la pronunțarea din 29 aprilie și în momentul în care motivările făcute publice de CCR arată că efectele sunt mai ample decât se știa inițial: odată cu publicarea în Monitorul Oficial, sunt afectate actualele consilii, iar actele de numire a președinților-directori generali ai celor două instituții își încetează efectele juridice.
Alianța pentru Unirea Românilor a transmis solicitarea președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, cerând finalizarea procedurilor pentru publicarea deciziilor pronunțate în dosarele privind Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune.
Demersul vine după o întârziere neobișnuit de mare. Curtea s-a pronunțat pe 29 aprilie, când a admis sesizările referitoare la hotărârile Parlamentului prin care au fost constituite cele două consilii de administrație. Potrivit AUR, termenul legal de maximum 30 de zile pentru redactarea deciziilor s-a împlinit la 29 mai. La 3 septembrie se acumulaseră 127 de zile de la pronunțare, dintre care 97 după expirarea termenului invocat pentru redactare. Între timp, situația a căpătat o miză instituțională mult mai mare.
Motivările Deciziilor nr. 394 și 395 din 29 aprilie 2026 au fost publicate de Curtea Constituțională, urmând etapa publicării în Monitorul Oficial. Din conținutul lor rezultă că efectele nu se limitează la cei opt membri ai fiecărui consiliu desemnați din partea grupurilor parlamentare. În cazul TVR, Curtea precizează că actul prin care Parlamentul a numit președintele Consiliului de Administrație, în considerarea componenței stabilite prin Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025, „își încetează efectele juridice” la publicarea deciziei. Consecința o privește direct pe Adriana Săftoiu, actualul președinte-director general al TVR. Săftoiu nu face parte dintre cei opt membri desemnați de grupurile parlamentare, fiind numită în CA din partea Guvernului. Funcția sa de președinte-director general este însă rezultatul unei proceduri ulterioare, realizate în baza componenței consiliului pe care CCR a declarat-o neconstituțională. Curtea stabilește că Parlamentul va trebui să facă o nouă numire a președintelui dintre persoanele care vor alcătui viitoarea componență a Consiliului de Administrație. O situație similară există la Radio România, unde efectele actului de numire a lui Robert Schwartz ca președinte-director general vor înceta odată cu publicarea Deciziei nr. 395 în Monitorul Oficial. În cazul său, situația este și mai directă, deoarece Schwartz este unul dintre reprezentanții grupurilor parlamentare afectați de constatarea neconstituționalității.
Cum s-a ajuns la decizia CCR
Conflictul juridic pornește de la modul în care Parlamentul a distribuit cele opt locuri rezervate grupurilor parlamentare în fiecare dintre cele două consilii de administrație. Legea nr. 41/1994 stabilește că propunerile pentru aceste poziții trebuie făcute potrivit „configurației politice și ponderii” grupurilor parlamentare. CCR consideră că cele două condiții sunt cumulative. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca mai multe partide să fie reprezentate formal în consilii. Numărul locurilor trebuie să reflecte și ponderea lor efectivă în Parlament.
Curtea a constatat că distribuția realizată în noiembrie 2025 nu a respectat această regulă. În analiza sa, CCR a luat în calcul raportul de forțe existent la momentul desemnărilor: PSD avea 129 de parlamentari, reprezentând 27,8%, AUR – 90 de parlamentari și 19,4%, PNL – 73 și 15,7%, USR – 59 și 12,7%, iar UDMR – 32 și 6,9%. Judecătorii constituționali au constatat că diferențele semnificative dintre ponderile grupurilor nu s-au regăsit corespunzător în repartizarea locurilor, în timp ce unele grupuri parlamentare au rămas în afara reprezentării. CCR respinge și ideea că distribuția mandatelor ar putea fi justificată exclusiv printr-o negociere între partide. Negocierea politică este posibilă, dar nu poate înlătura criteriile prevăzute expres de lege. Curtea a stabilit astfel că hotărârile Parlamentului au încălcat Legea nr. 41/1994 și, prin aceasta, principiile constituționale privind respectarea legii și statul de drept.
Patru luni în care actualele conduceri au rămas în funcții
Există însă o distincție esențială între data pronunțării și momentul în care deciziile CCR produc efectele prevăzute de Constituție. Motivările precizează că hotărârile Parlamentului își păstrează prezumția de constituționalitate până la publicarea deciziilor Curții în Monitorul Oficial. Asta înseamnă că actele adoptate până atunci de actualele consilii de administrație nu devin automat nevalabile ca urmare a constatării neconstituționalității.
În același timp, această regulă explică miza celor peste patru luni care au trecut de la pronunțarea CCR. Deși neconstituționalitatea fusese constatată pe 29 aprilie, efectele juridice care decurg din decizii au fost amânate în lipsa publicării lor. Actualele conduceri ale TVR și Radio România și-au continuat astfel activitatea în acest interval. Tocmai acest efect se află acum în centrul solicitării AUR. Formațiunea susține că întârzierea prelungește consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare la o reprezentare conformă cu ponderea lor.
După publicare, Parlamentul trebuie să intervină
Publicarea deciziilor deschide însă o problemă instituțională imediată. Consiliile TVR și Radio România au câte 13 membri, dintre care opt provin din propunerile grupurilor parlamentare. În condițiile în care tocmai desemnarea acestor opt membri este afectată de deciziile CCR, cele două consilii nu pot continua pur și simplu să funcționeze în formula redusă la ceilalți cinci membri.
Parlamentul va trebui să reia procedura pentru ocuparea celor opt poziții, de această dată cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare. Ulterior va trebui soluționată și conducerea executivă a celor două instituții, deoarece motivările prevăd încetarea efectelor actelor prin care au fost desemnați actualii președinți-directori generali. Dacă procedura nu poate fi finalizată rapid, Legea nr. 41/1994 conține și mecanisme pentru asigurarea temporară a conducerii.
Prin urmare, publicarea celor două decizii nu reprezintă doar îndeplinirea unei formalități după hotărârile pronunțate în aprilie. Ea este momentul juridic care declanșează efectiv reconfigurarea conducerilor celor două servicii publice de radio și televiziune. Cele 127 de zile scurse de la pronunțare au avut astfel o consecință concretă: au prelungit funcționarea unor structuri despre care Curtea stabilise deja că au fost constituite cu încălcarea Constituției. Iar după apariția motivărilor, presiunea asupra CCR se mută de la întrebarea privind conținutul deciziilor la una mult mai simplă: cât va mai dura până când acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial și vor începe să producă efectele juridice stabilite chiar de Curte.
