Vineri, creștinii ortodocși și catolici deopotrivă prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Sfânta Maria Mare, sărbătoare cu profunde semnificații religioase și cu o bogată moștenire de tradiții și obiceiuri. Considerată ocrotitoarea marinarilor, Fecioara Maria este cinstită în această zi prin slujbe speciale, pelerinaje și obiceiuri transmise din generație în generație.
Originea și importanța sărbătorii
Adormirea Maicii Domnului este cel mai vechi praznic dedicat Fecioarei Maria. Rădăcinile sale se regăsesc în Ierusalim, unde, în apropierea Grădinii Ghetsimani, se află mormântul Maicii Domnului și biserica ridicată pe acesta. Sărbătoarea s-a răspândit în Răsărit în secolul al VI-lea, sub împăratul bizantin Mauriciu, care a stabilit data de 15 august, iar în Apus a fost generalizată în secolul al VII-lea, prin Papa Teodor I.
Înaintea sărbătorii, credincioșii țin două săptămâni de post, ca pregătire duhovnicească. În ajun, bisericile oficiază Vecernia cu Litie, iar în unele mănăstiri are loc privegherea de toată noaptea, cu slujba Prohodului Maicii Domnului.
Tradiții și obiceiuri în România
În Transilvania, femeile măritate duc la biserică struguri și prune din prima recoltă, pentru a fi sfințite și împărțite. Fetele nemăritate aduc flori la icoane, ca semn de protecție pentru familie. Femeile însărcinate se roagă Maicii Domnului pentru naștere ușoară, iar dimineața se tămâiază mormintele celor adormiți.
Perioada dintre Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică (8 septembrie), cunoscută în popor ca „Între Sântămării”, marchează începutul sezonului nunților și este considerată favorabilă semănăturilor de toamnă. În lumea pastorală, ciobanii coboară turmele de pe munte, semn al apropierii toamnei.
Superstiții și credințe populare
Ziua este înconjurată de numeroase superstiții: gospodarii evită munca la câmp pentru a nu-și blestema recolta, iar în multe sate nu se aprinde focul cu două zile înainte, pentru a alunga boala și ghinionul. Fetele nemăritate poartă în sân un fir de năprasnic sau pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. Este interzis tunsul părului și scăldatul în ape curgătoare.
Bărbații își schimbă pălăria cu căciula, iar cei care nu respectă acest obicei sunt luați în râs. În credința populară, înflorirea trandafirilor în această zi anunță o toamnă lungă și călduroasă.
Pelerinaje și hramuri
Sărbătoarea adună anual mii de pelerini la mănăstiri cu hramul Adormirii Maicii Domnului, printre care Nicula și Putna, unde credincioșii participă la slujbe, se roagă și petrec noaptea în priveghere.
Pentru români, Sfânta Maria Mare este nu doar un moment de cinstire religioasă, ci și o ocazie de a păstra vii tradițiile și credințele care definesc identitatea spirituală a comunităților din întreaga țară.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
