Cronica Festivalului Internațional George Enescu

6.09.2023 – o zi marcată de o orchestra celebră ce a sosit în cadrul “Festivalului George Enescu” din acest an , să ne înnobileze spiritual prin interpretarea unui programfoarte variat din punct de vedere stilistic. Este vorba despre Orchestra Simfonică din Israel,o formație cu vechi tradiții fondată în 1936 și având în concertul inaugural la pupitru dirijoral pe Arturo Toscanini. O  orchestră ce concertează atât în Israel (Tel Aviv,Ierusalim, Haifa) cât și pe mari scene ale lumii avându-i ca dirijori pe Zubin Mehta (care în 1977 devine director muzical al acestei orchestre) Kurt Manzur,și alții.

Programul s-a deschis cu Uvertura Nr.2 în mi bemol major Op.24 de Farrenc,lucrare ce a pus în valoare pe de o parte o orchestră foarte omogenă,cu un timbru sonor deosebit,foarte flexibilă la intențiile dirijorului,iar pe de altă parte având la pupitrul dirijoral pe Lahav Shani, momentan directorul muzical al Filarmonicii din Israel și Dirijor șef al Filarmonicii din Rotterdam,iar din 2026 dirijor șef al Filarmonicii din Munchen.

De remarcat gestica dirijorală foarte expresivă (a dirijat fără baghetă)care a condus orchestra spre un evantai de culori dinamice. Nu aș trece cu vederea nici amănuntul că Lahav Shani este și pianist concertist,postură în care a evoluat sub bagheta lui Daniel Barenboim,Zubin Mehta, Gianandrea Noseda.

A urmat în program Simfonia Nr.104 în re major de Haydn,interpretată într-o viziune proprie (surpriză): o viziune ce aparține mai mult de perioada romantismului muzical. Dar este de apreciat unitatea interpretării și răspunsul foarte promt al orchestrei la intențiile dinamice și agogice ale dirijorului.

În partea a doua am fost duși în lumea mirifică a sonorităților brahmsiene prin Concertul pentru vioară și orchestră în re major Op.77 avându-l ca interpret pe Gil Shaham,un violinist de excepție,deținător al mai multor premii Grammy,numit la un moment dat “instrumentistulde aur” ce către Musical America.El a concertat cu mari orchestra (Filarmonica din Berlin,Orchestrele din Boston,Chicago,Filarmonica din Los Angeles,New York,Paris,etc.). Este și deținător al mai multor premii Grammy precum și a două viori Stradivarius : “Contesa Polignac” c.1699 și alta  Antonio Stradivari,Cremona c.1719 oferită de Rare Violins în Consortium,Artists and Benefactor Collaborative.

O interpretare de excepție (și un bis pe măsură – Kraisler) în care tehnica violonistică ireproșabilă s-a împletit cu o execuție de mare finețe interpretativă. Păcat că în unele momente amplificarea sălii a fost deficitară fapt ce a dus la o distingere  greoaie a minunatelor nuanțe etalate de către solist.

O seară marcată de un concert excelent și de o sală plină cu un public avid de îmbogățire spirituală,sufletească,grație unei muzici interpretată minunat.

Autor: DAN BĂLAN