Cum afectează stresul deciziile și sistemul imunitar
Cercetătorii au descoperit două „butoane” în creier care explică modul în care stresul cronic poate deturna procesul decizional și poate afecta sănătatea. Studiul, realizat pe șoareci și publicat în revista Nature, arată că stresul prelungit reduce capacitatea de a lua decizii deliberate și favorizează un comportament automatizat, rigid și bazat pe obiceiuri. Este bine cunoscut faptul că persoanele supuse unui stres cronic tind să recurgă la obiceiuri precum fumatul sau consumul de alimente nesănătoase, în loc să ia decizii raționale. Cercetarea de față explică mecanismul biologic care înclină balanța în favoarea rutinei în perioadele de stres. „Este o realizare remarcabilă”, spune Kyle Smith, neurocercetător la Universitatea Dartmouth. „Probabil nu este singurul mecanism prin care stresul crește formarea obiceiurilor, dar este clar unul esențial.”
Cum stresul schimbă comportamentul
Pentru a analiza acest fenomen, echipa condusă de Jacqueline Giovanniello a expus șoarecii la factori de stres ușori, cum ar fi zgomot alb sau așternut umed. Apoi, atât șoarecii stresați, cât și un grup de control (șoareci flămânzi, dar fără stres) au fost învățați să apese o manetă pentru a primi o recompensă alimentară. Într-un test ulterior, cercetătorii le-au oferit șoarecilor o porție generoasă de hrană înainte de a le permite să apese din nou maneta. Rezultatele au fost clare: șoarecii neafectați de stres și-au adaptat comportamentul – după ce s-au săturat, au încetat să mai apese maneta. În schimb, șoarecii stresați au continuat să apese obsesiv maneta, demonstrând un comportament automatizat, fără un scop clar.
Rețelele neuronale afectate de stres
Cercetătorii au identificat două „autostrăzi neuronale” responsabile de acest comportament, ambele pornind din amigdala cerebrală, regiunea implicată în procesarea stresului, și ajungând la striatum dorsomedial, o zonă crucială pentru echilibrul dintre obicei și luarea deciziilor raționale.
- Prima cale neurală era activă la șoarecii nestresați, permițându-le să ia decizii flexibile. La șoarecii stresați, această cale era „tăcută”, ceea ce explica tendința lor de a acționa mecanic, fără a se adapta situației.
- A doua cale neurală prezenta efectul opus: era activă doar la șoarecii stresați, promovând comportamentul rigid bazat pe rutină.
Pentru a testa dacă aceste conexiuni cerebrale sunt cu adevărat responsabile pentru comportamentul observat, cercetătorii au folosit optogenetica – o tehnică ce permite activarea sau inhibarea neuronilor cu ajutorul luminii. Când prima cale neurală a fost stimulată la șoarecii stresați, aceștia au început să acționeze ca și cum nu ar fi fost afectați de stres, renunțând la obiceiul de a apăsa compulsiv maneta.
Ce implicații are această descoperire?
Oamenii au probabil rețele neuronale similare, ceea ce face ca aceste rezultate să fie extrem de relevante și pentru noi. „Este foarte plauzibil ca acest mecanism să se aplice și la oameni”, spune Eike Buabang, neurocercetător la Trinity College Dublin. Mai mult, studiul ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru afecțiuni psihice caracterizate prin gândire rigidă și repetitivă, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă sau anumite forme de anxietate. O mai bună înțelegere a acestor circuite cerebrale ar putea duce la terapii țintite, capabile să corecteze doar acea parte a creierului afectată de stres.
În concluzie, stresul cronic poate modifica în mod fundamental felul în care luăm decizii, transformându-ne în prizonierii propriilor obiceiuri. Noile descoperiri ar putea deschide calea către strategii inovatoare pentru gestionarea stresului și îmbunătățirea sănătății mintale.
