Instanța a constatat șase motive de nelegalitate în decizia Curții Constituționale, acuzând un exces de putere și încălcarea suveranității poporului român.
Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale, prin care aceasta anulase alegerile prezidențiale, considerând că șase dintre motivele invocate de reclamantă sunt întemeiate. Cererea a fost depusă de o femeie din Pucioasa, care a contestat în instanță decizia CCR, solicitând suspendarea aplicării ei, anularea hotărârii și recuperarea cheltuielilor de judecată.
CCR, acuzată de autosesizare ilegală
Primul motiv considerat întemeiat de instanță se referă la faptul că CCR s-a autosesizat în privința anulării alegerilor, deși, potrivit Constituției și legii sale de organizare, această instituție poate acționa doar în baza unei sesizări scrise și motivate. Judecătorii de la Ploiești rețin că, în cazul procedurii de confirmare a alegerilor prezidențiale, nu este prevăzută posibilitatea sesizării din oficiu.
„Curtea Constituțională a comis un exces de putere, anulând, printr-o autosesizare arbitrară, întregul proces democratic de alegere a Președintelui României”, se arată în motivarea instanței.
Termenul legal, depășit
Al doilea motiv reținut de Curtea de Apel este emiterea hotărârii CCR după termenul legal în care ar fi putut fi formulată o cerere de anulare. Judecătorii notează că nu a existat nicio sesizare conform prevederilor legale, iar Curtea Constituțională a emis hotărârea după începerea turului II de scrutin și după validarea rezultatelor primului tur, prin propria hotărâre anterioară.
Încălcarea principiului irevocabilității actelor administrative
Al treilea motiv este legat de faptul că hotărârea CCR a fost emisă cu încălcarea principiului securității juridice, întrucât a invalidat alegeri deja validate, afectând stabilitatea raporturilor juridice. Instanța apreciază că CCR era obligată să își respecte propria hotărâre, validând rezultatele primului tur și continuând astfel procesul electoral.
Motivele invocate nu justificau anularea alegerilor
Un al patrulea motiv de nelegalitate constă în faptul că CCR nu a dovedit existența unor fraude care să justifice anularea alegerilor, așa cum prevede legea. Așa-zisele nereguli reținute de Curte vizau campania electorală, informarea alegătorilor pe rețelele sociale și finanțarea campaniei – aspecte care nu afectează în mod direct procesul de vot sau rezultatul acestuia.
Încălcarea suveranității poporului
Cele mai grave acuzații reținute de instanță vizează încălcarea art. 2 din Constituția României privind suveranitatea națională. Curtea de Apel notează că, prin anularea procesului electoral și numirea unui președinte neales, CCR a exercitat suveranitatea poporului român în mod abuziv și neconstituțional, „lăsând România fără un președinte legitim și aruncând țara într-o criză politică profundă”.
Urmează procesul de anulare
Suspendarea hotărârii CCR este doar o etapă în procesul judiciar, urmând ca instanța să se pronunțe și pe fondul cererii de anulare a acesteia. Totuși, decizia de vineri reprezintă un precedent juridic exploziv, punând sub semnul întrebării autoritatea Curții Constituționale și echilibrul instituțional dintre puterile statului.
Criza politică generată de anularea alegerilor prezidențiale și de contestarea acestei decizii la nivel judiciar atinge astfel un nou prag de tensiune, cu implicații directe asupra stabilității democratice a României.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
