Europa de Vest a trecut, luna trecută, prin cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată, conform datelor transmise de serviciul de monitorizare climatică Copernicus al Uniunii Europene. A fost o perioadă dominată de valuri de căldură consecutive, cu temperaturi extreme ce au depășit frecvent 40 de grade Celsius în mai multe țări, inclusiv Spania, Portugalia și Italia.
Este al treilea an consecutiv în care luna iunie stabilește un record de temperatură, după valorile înregistrate în 2023 și 2024. La nivel global, iunie 2025 a fost a treia cea mai caldă lună iunie din istorie, cu o temperatură medie cu 1,3°C peste nivelurile preindustriale — apropiindu-se tot mai mult de limita de 1,5°C stabilită prin Acordul de la Paris.
Valurile de căldură care au afectat Europa între 17-22 iunie și din nou între 30 iunie și 2 iulie au fost generate de așa-numitele „cupole de căldură”, fenomene atmosferice care captează aerul fierbinte și îl mențin deasupra unei regiuni, amplificând senzația de sufocare și agravând poluarea. Temperaturile resimțite în unele zone, precum nordul Lisabonei, au atins 48°C, cu 7°C peste medie și cu efecte directe asupra sănătății populației, prin instalarea stresului termic extrem.
Europa, continent care se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, a fost și martora unor efecte în lanț tot mai vizibile: nopți fără răcoare de-a lungul coastelor mediteraneene, temperaturi record de 27°C ale apei mării și un impact negativ asupra vieții marine.
Analizele Copernicus, coroborate cu datele AFP, indică faptul că în luna iunie, 12 țări și circa 790 de milioane de oameni au fost expuși la temperaturi record. În China, peste 100 de stații meteorologice au raportat cea mai fierbinte zi de iunie din istorie. În SUA, valurile de căldură au afectat milioane de oameni, iar în Africa de Sud, Pakistan și China, inundații devastatoare au făcut ravagii.
În paralel cu seceta severă din părți din vestul Europei, America de Nord, Asia Centrală și sudul Africii, alte regiuni precum sudul SUA, sudul Braziliei și părți ale Chinei au fost afectate de precipitații peste medie.
Fenomenul El Niño, care a contribuit parțial la aceste valori ridicate în ultimii ani, s-a diminuat, însă temperaturile au rămas la cote alarmante. În acest context, mulți climatologi avertizează că limitarea încălzirii globale sub pragul de 1,5°C devine tot mai improbabilă, iar o depășire a acestuia ar putea surveni chiar înainte de anul 2030.
Pe fondul acestor evoluții, comunitatea internațională se confruntă cu o provocare tot mai urgentă: nu doar limitarea creșterii temperaturilor, ci și adaptarea rapidă la efectele deja vizibile ale crizei climatice — de la valuri de căldură letale, la incendii, inundații și colaps ecologic.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
