Filmul operațiunii care l-a doborât pe Maduro

După luni de supraveghere secretă, Statele Unite au lansat o intervenție militară fulger în inima Caracasului, capturându-l pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o acțiune fără precedent în America Latină post-Război Rece.

Timp de luni întregi, serviciile de informații americane au monitorizat fiecare detaliu din viața liderului venezuelean. O echipă restrânsă, care a inclus și o sursă din interiorul guvernului de la Caracas, a urmărit unde dormea Nicolás Maduro, ce mânca, ce haine purta și chiar obiceiurile legate de animalele sale de companie. Toate aceste informații au fost puse cap la cap într-un plan extrem de complex, finalizat la începutul lunii decembrie și botezat „Operation Absolute Resolve”.

Misiunea a fost rezultatul unor luni de pregătire și repetiții minuțioase. Trupe americane de elită au construit o replică la scară reală a reședinței fortificate a lui Maduro din Caracas, exersând în detaliu fiecare posibilă rută de acces. Intervenția, considerată de oficiali drept cea mai amplă operațiune militară americană în America Latină de la finalul Războiului Rece, a fost păstrată sub cel mai strict secret. Congresul SUA nu a fost informat în prealabil, iar decizia finală a fost luată exclusiv la nivelul conducerii executive și militare.

Deși aprobarea inițială fusese dată cu câteva zile înainte, lansarea efectivă a operațiunii a fost amânată din cauza condițiilor meteo. Oficialii au decis să aștepte o noapte cu cer senin și vizibilitate maximă, pentru a exploata la maximum efectul surpriză. Ordinul final a venit vineri seară, la ora 22:46, ora coastei de est a Statelor Unite, cu puțin timp înainte de miezul nopții în Venezuela.

În următoarele două ore și douăzeci de minute, forțe americane au acționat simultan pe calea aerului, pe mare și la sol. Peste o sută cincizeci de aeronave – bombardiere, avioane de vânătoare și aparate de recunoaștere – au fost implicate în desfășurarea operațiunii. Primele semne ale atacului au fost exploziile puternice auzite în Caracas în jurul orei două dimineața, urmate de pene de curent care au scufundat mari părți ale capitalei în întuneric.

Locuitorii orașului au relatat zgomotul asurzitor al avioanelor și elicopterelor care survolau la joasă altitudine, în timp ce coloane de fum se ridicau deasupra mai multor obiective strategice. Printre țintele confirmate s-au numărat baze militare, sisteme de apărare antiaeriană și principalele infrastructuri de transport aerian și maritim ale regimului.

Sub acoperirea bombardamentelor, unități ale forțelor speciale americane, inclusiv membri ai Delta Force, au pătruns în Caracas și s-au îndreptat spre reședința lui Maduro. Potrivit declarațiilor oficiale, trupele au fost întâmpinate cu foc, iar un elicopter american a fost avariat, însă a reușit să rămână operațional. În interiorul complexului, președintele venezuelean ar fi încercat să se refugieze într-o cameră securizată, dar a fost interceptat înainte de a reuși să se baricadeze.

Operațiunea s-a încheiat în jurul orei patru și douăzeci dimineața, când elicoptere americane au părăsit spațiul aerian venezuelean avându-i la bord pe Nicolás Maduro și pe soția sa, Cilia Flores, aflați în custodia autorităților americane. Cei doi au fost transportați ulterior în Statele Unite, unde sunt așteptați să răspundă în fața justiției pentru acuzații de trafic de droguri și alte infracțiuni grave.

Anunțul capturării lui Maduro a fost făcut public la scurt timp după finalizarea misiunii și a provocat reacții imediate pe plan internațional. Mai multe state din regiune au condamnat intervenția, avertizând că acțiunea creează un precedent periculos. În Statele Unite, lipsa consultării Congresului a stârnit controverse politice, în timp ce administrația a justificat secretomania prin necesitatea absolută de a proteja succesul misiunii.

Capturarea liderului de la Caracas deschide o perioadă de incertitudine profundă pentru Venezuela și riscă să redefinească rolul Statelor Unite pe scena internațională. Ce va urma după căderea regimului Maduro rămâne, deocamdată, una dintre cele mai mari necunoscute ale politicii globale.