Adunarea Națională a adoptat un proiect de lege care limitează drastic accesul minorilor la rețelele sociale, într-un demers fără precedent în Uniunea Europeană, menit să protejeze sănătatea mintală a copiilor.
După ani de dezbateri intense privind impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării psihice și fizice a copiilor și adolescenților, Franța face un pas decisiv spre o reglementare dură. Adunarea Națională a adoptat, în primă lectură, un proiect de lege care interzice utilizarea rețelelor sociale de către persoanele cu vârsta sub cincisprezece ani.
Textul a fost votat în noaptea de luni spre marți, cu o largă majoritate – o sută treizeci de voturi pentru și douăzeci și unu împotrivă – și aparține deputatei Laure Miller, reprezentantă a taberei prezidențiale. Inițiativa vizează nu doar platformele clasice de socializare, ci și „funcționalitățile de tip rețea socială” integrate în alte servicii digitale.
Proiectul de lege pornește de la ideea protejării minorilor în fața riscurilor tot mai des invocate de specialiști: dependența digitală, scăderea capacității de concentrare, tulburările de somn și presiunea comparațiilor sociale. În acest sens, legea prevede și extinderea interdicției privind utilizarea telefoanelor mobile în unitățile de învățământ, măsură care ar urma să se aplice inclusiv în licee.
Laure Miller a subliniat că scopul principal al inițiativei este protejarea sănătății mintale a tinerilor, într-un context în care rețelele sociale modelează din ce în ce mai mult felul în care aceștia gândesc, comunică și se raportează la lume. În opinia sa, demersul legislativ reprezintă „o luptă pentru libertatea gândirii”, întrucât copiii citesc mai puțin, dorm mai puțin și se compară tot mai mult între ei sub influența mediului online.
Proiectul urmează să fie analizat de Senat în următoarele săptămâni, iar ulterior să revină în Adunarea Națională pentru votul final. Dacă va fi adoptat definitiv, Franța ar deveni prima țară din Uniunea Europeană care introduce o limită de vârstă atât de clară pentru accesul la rețelele sociale. Președintele Emmanuel Macron și-a exprimat sprijinul pentru această reformă, considerată una dintre măsurile simbolice ale celui de-al doilea mandat al său.
Șeful statului a indicat în repetate rânduri rețelele sociale drept unul dintre factorii care alimentează violența și tensiunile în rândul tinerilor și a pledat pentru o intervenție fermă a statului. El a invocat exemplul Australiei, care a introdus recent o interdicție similară pentru persoanele sub șaisprezece ani, și a cerut ca noua lege franceză să intre în vigoare până la începutul următorului an școlar, în septembrie.
Inițiativa legislativă reflectă o preocupare tot mai largă la nivel internațional. Mai multe state europene analizează soluții similare, iar instituțiile europene au cerut stabilirea unor vârste minime pentru accesul copiilor la rețelele sociale, chiar dacă decizia finală rămâne la latitudinea fiecărui stat membru.
În Franța, proiectul beneficiază de un sprijin public consistent. Sondajele arată că o largă majoritate a populației susține limitarea accesului minorilor la rețelele sociale, iar voci din întreg spectrul politic vorbesc despre o adevărată „urgență sanitară”. Există însă și rezerve legate de aplicarea concretă a interdicției, în special în privința mecanismelor de verificare a vârstei și a capacității platformelor de a bloca efectiv accesul copiilor.
Chiar și în rândul adolescenților, reacțiile sunt împărțite. Unii recunosc pericolele asociate rețelelor sociale și salută măsura, în timp ce alții o consideră excesivă și dificil de pus în practică. Indiferent de controverse, Franța pare decisă să traseze o linie clară și să transmită un mesaj ferm: rețelele sociale nu sunt un spațiu lipsit de riscuri pentru copii.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
