Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare ale magistraţilor. Actul normativ a fost adoptat după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, dar judecătorii instanţei supreme consideră că acesta încalcă multiple prevederi constituţionale şi slăbeşte garanţiile independenţei justiţiei.
„Astăzi, 4 septembrie 2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată în comunicatul oficial.
Potrivit ÎCCJ, legea contestată ar încălca nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi ar nesocoti principii esenţiale precum statul de drept, securitatea juridică, neretroactivitatea legii, legalitatea şi încrederea legitimă. În plus, judecătorii reclamă discriminări nejustificate, lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii şi depăşirea condiţiilor constituţionale privind asumarea răspunderii de către Guvern.
„Statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”, mai arată instanţa supremă.
Legea prevede că judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la ÎCCJ şi CCR cu o vechime totală de cel puţin 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani exclusiv în funcţii de magistrat, se pot pensiona la vârsta standard prevăzută de legislaţia publică a pensiilor. Aceştia ar urma să beneficieze de o pensie de serviciu de 55% din media veniturilor brute şi sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, fără ca suma netă să depăşească 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Legea a fost adoptată prin procedura angajării răspunderii Guvernului, iar asupra sa nu a fost depusă moţiune de cenzură. AUR a contestat celelalte patru legi adoptate în acelaşi pachet legislativ, dar nu şi pe cea vizând pensiile magistraţilor, ceea ce a permis promulgarea sa tacită. Sesizarea CCR de către ÎCCJ deschide acum calea unei decizii decisive asupra viitorului acestei reglementări sensibile.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
