Ion Mocioalcă, favorit pentru șefia Curții de Conturi: între dosare clasate, relații politice și controverse

Liderii PSD discută intens în aceste zile despre succesiunea la conducerea Curții de Conturi, odată cu plecarea lui Mihai Busuioc. Printre numele vehiculate se află Ion Mocioalcă, actual vicepreședinte al instituției și fost baron PSD de Caraș-Severin, potrivit unor surse politice citate de G4Media.

Dosar clasat cu patru zile înainte de numire

Controversat și influent, Mocioalcă a fost ales vicepreședinte al Curții de Conturi în octombrie 2023, la doar patru zile după ce DNA Timișoara a clasat un dosar penal în care era suspect. Denunțul fusese făcut de Marius Iosif Zarcula, șeful Direcției Agricole Caraș-Severin, care ulterior a dat în judecată DNA pentru a obține ordonanța de clasare – document refuzat de procurori. Într-un caz fără precedent, Curtea de Apel Timișoara a obligat DNA să comunice documentul denunțătorului, confirmând dreptul acestuia de a fi informat.

Această coincidență temporală între clasarea dosarului și numirea în funcție ridică întrebări serioase despre independența justiției și transparența procesului de selecție pentru funcțiile de rang înalt din instituțiile de control ale statului.

Rețele de influență și legături de familie

Ion Mocioalcă este un personaj bine ancorat în structurile de putere ale PSD. A fost apropiat de Ilie Sârbu – fost consilier al Curții de Conturi și socrul lui Victor Ponta – iar relația sa cu fostul premier este consolidată și prin intermediul familiei. Fiica sa, Larisa, este căsătorită cu avocatul Laurențiu Nicușor Gorun, fiul adoptiv al unui fost interlop vâlcean. În ciuda trecutului controversat al socrului, Gorun s-a distanțat public de acel mediu și a fost recent numit de ministrul Economiei, Bogdan Ivan (PSD), în Consiliul de Administrație al Romarm SA, producătorul de armament controlat de stat.

În plus, firma lui Gorun – Lagos V. Group SRL – a oferit un împrumut către PSD în campania din 2024, semn al relațiilor strânse între familie și partid.

Averea și cariera lui Mocioalcă

Potrivit declarației sale de avere din 2024, Ion Mocioalcă deține opt terenuri (intravilan, agricol și forestier), trei apartamente în Voluntari, o casă de 719 mp în Caraș-Severin primită moștenire și două spații comerciale. În conturi are câteva sute de mii de euro, iar prin firma SC Raisa Com a acordat un împrumut de aproape un milion de lei.

Cu o carieră politică lungă – cinci mandate de deputat și unul de senator – Mocioalcă a fost și președinte al Comisiei de Apărare, după ce a trecut în 2019 în tabăra lui Victor Ponta.

Încălcări ale normelor de imparțialitate

În noiembrie 2024, Mocioalcă a încălcat vizibil prevederile legii privind funcționarea Curții de Conturi, lăudând public un coleg de partid, Silviu Hurduzeu, președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Declarațiile sale elogioase au inclus referiri la sprijinul PSD și la lideri ai partidului, printre care Sorin Grindeanu. Legea 94/1992 interzice explicit membrilor Curții de Conturi orice activitate de propagandă sau manifestare politică.

În plus, în 2024, Mocioalcă a fost numit cetățean de onoare al comunei Constantin Daicoviciu, primind un portret și un tort cu chipul său – o manifestare discutabilă pentru un înalt funcționar public într-o instituție care trebuie să rămână apolitică.

În același timp, o altă variantă vehiculată pentru conducerea Curții de Conturi – baronul PSD Paul Stănescu – a refuzat oficial funcția, afirmând că vrea să rămână aproape de partid și să se concentreze pe formarea unei noi generații de politicieni. „Curtea de Conturi nu este drumul meu”, a declarat el.

Ion Mocioalcă pare în pole-position pentru a prelua conducerea Curții de Conturi, însă profilul său public, legăturile politice și dosarele controversate pun sub semnul întrebării legitimitatea unei asemenea numiri. Într-o instituție care ar trebui să vegheze la cheltuirea corectă a banului public, un trecut politic intens, conexiuni familiale controversate și suspiciuni de influență pot compromite atât independența, cât și încrederea publică în această funcție-cheie a statului român.