Lecornu, noul premier al Franței în plină furtună politică

Președintele Emmanuel Macron l-a numit pe Sébastien Lecornu, un apropiat al său, în funcția de prim-ministru al Franței, la doar 24 de ore după ce guvernul condus de François Bayrou a fost răsturnat printr-un vot de neîncredere în Adunarea Națională.

Lecornu, în vârstă de 39 de ani, era printre favoriți pentru a prelua șefia guvernului, după ce timp de trei ani a condus Ministerul Apărării, gestionând dosare sensibile legate de războiul din Ucraina. De la Palatul Élysée s-a transmis că noul premier are ca prioritate consultarea partidelor politice pentru a putea adopta următorul buget al țării.

O numire contestată

Demisia lui Bayrou, care a propus reduceri bugetare de 44 de miliarde de euro și și-a legat soarta de un vot de încredere pierdut, a deschis calea pentru a cincea numire de premier din al doilea mandat al lui Macron. Lecornu a subliniat într-un mesaj public că misiunea sa va fi de a oferi „un guvern cu direcție clară: apărarea independenței și forței noastre, servirea poporului francez și asigurarea stabilității politice și instituționale”.

Reacțiile nu au întârziat să apară. Jean-Luc Mélenchon, liderul Franței Nesupuse, a criticat dur decizia, afirmând că „nimic nu s-a schimbat” și că singura soluție este plecarea lui Macron de la președinție. Marine Le Pen, din partea extremei drepte, a acuzat președintele că „trage ultimul cartuș al macronismului din buncărul său, alături de cercul restrâns de loialiști”.

În schimb, centrul politic a salutat numirea. Marc Fesneau, din partidul MoDem, a pledat pentru un compromis între toate forțele politice „pentru stabilitatea țării și redresarea bugetară”. Fostul premier Édouard Philippe, liderul Horizons, l-a descris pe Lecornu drept „un bun cunoscător al dezbaterilor” și a avertizat că va fi nevoie de negocieri serioase cu socialiștii pentru a evita o nouă criză politică și eventuale alegeri anticipate.

Provocarea bugetului și datoria record

Franța se confruntă cu o datorie publică uriașă, de 3,3 trilioane de euro, echivalentul a 114% din PIB, iar presiunea adoptării unui nou buget este uriașă. Lecornu va trebui să găsească un teren comun între cele trei mari blocuri politice din parlament: stânga, extrema dreaptă și centrul.

Între timp, nemulțumirea socială ia amploare. Mișcarea „Bloquons Tout” a anunțat proteste masive miercuri, pentru care autoritățile pregătesc mobilizarea a 80.000 de polițiști. Iar vineri, agenția Fitch urmează să reevalueze ratingul de credit al Franței, o posibilă retrogradare putând aduce costuri mai mari de împrumut și o nouă lovitură pentru guvern.

Lecornu între loialitate și presiune publică

Noua numire marchează încă o încercare a lui Emmanuel Macron de a stabiliza scena politică după alegerile anticipate de anul trecut, care au lăsat Franța cu un parlament suspendat între blocuri politice ireconciliabile. Lecornu, unul dintre cei mai loiali oameni ai președintelui, intră în funcție sub semnul presiunilor imediate: găsirea unui compromis bugetar, calmarea străzii și recâștigarea încrederii investitorilor.

Rămâne de văzut dacă abilitatea sa de negociator, cultivată în anii de ministeriat și în parlament, va fi suficientă pentru a menține unitatea și a evita declanșarea unei noi crize politice în Franța.