Guvernul a făcut public, marți seară, proiectul de lege care reformează sistemul de pensionare al magistraților, într-o mișcare ce va rescrie regulile pentru una dintre cele mai privilegiate categorii socio-profesionale din România. Noile prevederi vizează atât creșterea vârstei de pensionare, cât și scăderea cuantumului pensiilor, într-un efort declarat de echilibrare a bugetului și reducere a inechităților din sistemul public.
Pensionare la 65 de ani, nu la 60
Cea mai semnificativă schimbare propusă este creșterea vârstei de pensionare de la șaizeci la șaizeci și cinci de ani. Este o modificare majoră, menită să aducă sistemul de pensii al magistraților mai aproape de cel general, în condițiile în care, în prezent, mulți se retrag din activitate chiar înainte de cincizeci de ani, beneficiind de venituri consistente garantate prin statutul lor special.
Pensii mai mici, penalități mai mari
Proiectul prevede reducerea bazei de calcul a pensiei de la optzeci la cincizeci și cinci la sută. În același timp, plafonul pensiei nete scade drastic, de la sută la sută la doar șaptezeci la sută din venitul net din ultima lună de activitate. Cu alte cuvinte, chiar și magistrații cu cele mai mari salarii vor primi, la pensie, mai puțin decât în prezent.
Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, noile reguli sunt și mai dure: penalitățile se dublează, de la unu la sută la doi la sută pentru fiecare an lipsă din vechimea minimă de douăzeci și cinci de ani în magistratură.
Vechime obligatorie crescută
Proiectul de lege introduce și o cerință sporită de vechime: pentru a beneficia de pensie de serviciu, un magistrat va trebui să aibă o vechime totală în muncă de treizeci și cinci de ani, dintre care cel puțin douăzeci și cinci în funcții de magistrat. Această măsură vizează limitarea cazurilor în care persoane care au trecut prin magistratură pentru o perioadă scurtă beneficiază de pensii de serviciu substanțiale.
Tranziție cu pași mici, dar fermi
Pentru a evita un val de pensionări intempestive, Guvernul introduce un calendar gradual. Astfel, magistrații deja în funcție vor putea ieși la pensie începând cu luna septembrie a acestui an, de la vârsta de patruzeci și șapte de ani și opt luni. Vârsta de pensionare va crește apoi cu patru luni în fiecare an, până va ajunge la pragul final de șaizeci și cinci de ani.
Reformă cu miză dublă: echitate și sustenabilitate
Potrivit guvernanților, aceste schimbări au ca scop restabilirea echității între categoriile socio-profesionale și reducerea presiunii asupra bugetului de stat, într-un context în care pensiile speciale au devenit un subiect de nemulțumire publică. Pe de altă parte, proiectul riscă să genereze tensiuni în sistemul de justiție, în condițiile în care multe instanțe se confruntă deja cu un deficit de personal și o încărcătură de dosare din ce în ce mai mare.
Rămâne de văzut dacă forma finală a legii va fi menținută după dezbaterile din Parlament sau dacă presiunile din sistem vor determina o diluare a măsurilor anunțate. Cert este că, pentru prima dată după ani de discuții, o reformă reală a pensiilor speciale pare să prindă contur.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.













