Moţiunea de cenzură iniţiată de Alianţa pentru Unirea Românilor împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan este dezbătută şi votată luni în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, într-un moment de tensiune controlată pe scena politică. Intitulată sugestiv „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, moţiunea reprezintă mai degrabă un exerciţiu retoric al opoziţiei decât o ameninţare reală la adresa Executivului.
Documentul, susţinut de 131 de senatori şi deputaţi din opoziţie, a fost prezentat joi într-o sală aproape goală, semn al interesului scăzut pe care actorii politici principali îl acordă demersului. În textul moţiunii, semnatarii folosesc o metaforă plastică: guvernanţii ar fi clienţii de la un separeu de lux, care, după un ospăţ extravagant, pasează nota de plată românilor „de pe terasă” – adică oamenilor simpli, cei care trăiesc cu cartofi prăjiţi şi bere la PET.
Fără sprijin politic suficient, moţiunea e sortită eşecului
Opoziţia nu deţine suficiente voturi pentru a răsturna Guvernul, iar majoritatea parlamentară formată din PSD, PNL şi UDMR a anunţat deja că va asigura doar cvorumul necesar pentru desfăşurarea şedinţei, dar nu va vota. Această decizie, anunţată public de preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, demonstrează un joc politic clar controlat: se respectă formalismul constituţional, dar se evită orice risc real.
„Decizia pe care am discutat-o cu ceilalţi preşedinţi de partid a fost aceasta: de a se asigura cvorumul, dar de a lăsa opoziţia să voteze”, a declarat Grindeanu, subliniind astfel poziţia de forţă a coaliţiei majoritare.
Asumarea răspunderii guvernamentale: o miză strategică
Contextul politic în care apare această moţiune este marcat de asumarea răspunderii de către Guvern pentru primul pachet de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Procedura, permisă de Constituţie, permite Guvernului să adopte un proiect de lege fără vot în Parlament, cu excepţia cazului în care o moţiune de cenzură este adoptată în termen de trei zile de la prezentare.
Conform Constituţiei României, dacă moţiunea nu este adoptată, proiectul legislativ intră automat în vigoare, iar aplicarea programului guvernamental devine obligatorie. Practic, moţiunea de cenzură devine singurul instrument prin care Parlamentul mai poate interveni în acest proces – însă fără o majoritate, acest instrument rămâne pur decorativ.
Un demers cu valoare simbolică, dar fără impact concret
Dincolo de discursul patetic şi de retorica inflamatoare, moţiunea AUR nu are şanse reale să răstoarne actualul Executiv. Rămâne însă un semnal de nemulţumire politică, un act de opoziţie într-un climat în care deciziile majore sunt asumate de o coaliţie stabilă şi disciplinată. Dezbaterea şi votul de luni nu vor aduce o schimbare de guvern, dar vor consuma încă un episod din spectacolul politic românesc – unul previzibil, în care finalul e cunoscut dinainte.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
