Fostul primar al Capitalei, azi preşedinte Nicuşor Dan, a explicat miercuri motivele pentru care avizul pentru amplasarea Muzeului Holocaustului nu a fost eliberat în exercitarea mandatului său la Primăria Municipiului Bucureşti. Potrivit declaraţiilor sale, echipa de proiectanţi şi constructori propusese demolarea clădirii istorice pe care urma să fie ridicat muzeul, în contradicţie cu tema de proiect şi cu valorile arhitecturale ale imobilului.
„Am fost informat că soluţia tehnică iniţială de proiect prevedea distrugerea clădirii existente, ceea ce ar încălca regulamentul zonei protejate din centrul istoric al Capitalei. Nu am putut acorda avizul pentru o intervenţie care nu respecta nici tema muzeală, nici patrimoniul construit”, a declarat Nicuşor Dan. El a subliniat că, deşi dimensionarea spaţiilor expoziţionale şi rigurozitatea standardelor muzeale au fost satisfăcătoare, propunerea de demolare a constituit un impediment insurmontabil.
Regulamentul de urbanism pentru zona protejată – inclusă în lista siturilor de valoare naţională – prevede criterii stricte privind conservarea faţadelor, a detaliilor istorice şi a proporţiilor clădirilor. În cazul Muzeului Holocaustului, principiul „reversibilităţii intervenţiilor” şi obligaţia de păstrare a unităţii stilistice a cartierului au fost încălcate de planul prezentat de proiectanţi, atrăgând refuzul autorităţii publice.
Decizia de respingere a avizului a fost adoptată în urma consultării comisiei tehnice de specialitate pe monumente şi a fost înaintată către beneficiari împreună cu solicitarea pentru revizuirea proiectului în conformitate cu reglementările în vigoare. „Am cerut reîncadrarea în linia arhitecturală existentă şi protejarea elementelor clasice ale imobilului. Un muzeu de asemenea importanţă morală şi culturală nu poate continua pe baza unei demolări fără justificare”, a mai precizat Nicuşor Dan.
Reprezentanţi ai comunităţii evreieşti şi specialişti în istoria Holocaustului au salutat poziţia Primăriei şi au insistat asupra necesităţii unui demers respectuos faţă de memoria victimelor. Aceştia au solicitat transparenţă în procesul de proiectare şi au propus organizarea unei comisii de monitorizare în care să fie implicaţi arhitecţi de patrimoniu, istorici şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.
Primăria Capitalei a anunţat că aşteaptă o nouă documentaţie care să includă soluţii de consolidare şi adaptare a imobilului existent, păstrându-i caracteristicile istorice. Odată primită, cererea va fi supusă din nou analizei tehnice, în speranţa că Muzeul Holocaustului va prinde contur într-un spaţiu care să oglindească, prin arhitectură, atât gravitatea evenimentelor evocate, cât şi memoria clădirii.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
