O inițiativă surprinzătoare a președintelui Bulgariei, Rumen Radev, a provocat tensiuni politice la Sofia, după ce acesta a propus organizarea unui referendum privind adoptarea monedei euro în 2026. Decizia vine cu doar câteva luni înainte ca instituțiile europene să valideze oficial eligibilitatea Bulgariei pentru aderarea la zona euro, provocând reacții dure din partea executivului, care acuză o tentativă de blocare a procesului.
„Sunteţi de acord ca Bulgaria să adopte moneda unică europeană euro în 2026?” — aceasta este întrebarea formulată de președinte pentru o consultare populară care, susține el, „va testa democrația” și va permite „un dialog deschis, cu toate argumentele pro și contra”. Radev a invocat îngrijorările legate de inflație, de lipsa măsurilor de protecție a puterii de cumpărare și de absența unei comunicări clare din partea autorităților cu privire la efectele tranziției monetare.
Guvernul Bulgariei, în schimb, a reacționat prompt și dur. Ministrul de interne, Daniel Mitov, a calificat ideea referendumului drept „un act clar de sabotaj” împotriva unui proces pregătit de ani de zile și susținut de strategii economici și de instituțiile europene. În opinia sa, această inițiativă riscă să submineze credibilitatea Bulgariei în fața partenerilor externi și să blocheze accesul la beneficiile economice ale zonei euro.
Adoptarea euro, între speranță și teamă
Planul oficial al guvernului prevede introducerea monedei euro în ianuarie 2026, în condițiile în care Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană ar urma să confirme, în luna iunie, că Bulgaria a îndeplinit criteriile de aderare. Țara a mai ratat acest obiectiv de două ori în trecut, din cauza inflației peste pragurile admise.
Deși moneda națională, leva, este deja ancorată la euro printr-un regim de consiliu monetar, iar stabilitatea este relativ predictibilă, populația este profund divizată. Mulți bulgari își exprimă temeri similare cu cele resimțite în Croația la începutul anului 2023, când adoptarea euro a fost urmată de scumpiri rapide în sectoarele esențiale.
Pe de altă parte, economiștii susțin că aderarea Bulgariei la zona euro ar spori atractivitatea țării pentru investițiile străine, ar îmbunătăți ratingurile de credit și ar reduce costurile de împrumut pentru stat și companii.
O dispută politică cu accente geopolitice
Propunerea lui Rumen Radev are și o dimensiune politică. Fost general de aviație și președinte susținut de forțe de stânga, Radev este frecvent acuzat de simpatii proruse, mai ales în contextul pozițiilor sale rezervate față de sancțiunile impuse Moscovei și față de sprijinul militar oferit Ucrainei. Solicitarea unui referendum exact într-un moment crucial al integrării monetare este interpretată de analiști ca o mișcare menită să slăbească vectorul european al Bulgariei.
Cu toate acestea, Radev insistă că inițiativa sa este un demers democratic menit să redea încrederea cetățenilor într-un proces atât de complex: „O decizie de asemenea magnitudine trebuie validată printr-un consens real, nu impus administrativ.”
Un guvern fragil, o decizie riscantă
Actualul guvern de la Sofia, instalat în ianuarie după luni de negocieri tensionate, a reconfirmat angajamentul față de obiectivul integrării în zona euro. În martie, executivul a adoptat un buget pentru 2025 care prevede un deficit de 3% din PIB — un criteriu-cheie în respectarea regulilor fiscale ale Uniunii Europene.
Chiar dacă referendumul nu are caracter obligatoriu pentru autorități, simpla sa organizare ar putea pune în pericol parcursul Bulgariei spre zona euro, oferind muniție politică forțelor eurosceptice sau populiste care cer menținerea monedei naționale.
În acest context tensionat, ochii Uniunii Europene rămân ațintiți asupra Sofiei, iar următoarele săptămâni vor fi decisive pentru traiectoria monetară și politică a uneia dintre cele mai vulnerabile economii din blocul comunitar.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
