Trump, sub presiune: opțiunile privind Iranul implică riscuri majore
În a treia săptămână a războiului comun SUA-Israel împotriva Iranului, Donald Trump se confruntă cu decizii care pot influența restul mandatului său. Președintele american a indicat luni că conflictul ar putea dura mai mult decât anticipase inițial, în timp ce opțiunile sale militare și politice rămân costisitoare și riscante. În paralel, impactul asupra transportului prin Strâmtoarea Hormuz și asupra prețurilor la energie amplifică miza internă pentru Casa Albă.
În cursul unor declarații publice de peste o oră la Casa Albă, luni, Trump a vorbit despre stadiul războiului, dar și despre o serie de subiecte fără legătură directă cu conflictul. Tot luni după-amiază, el a anunțat că o vizită prezidențială planificată în China la începutul lunii aprilie a fost amânată cu o lună din cauza războiului. Casa Albă a precizat că prioritatea președintelui, în calitate de comandant suprem, este „asigurarea succesului continuu al Operațiunii Epic Fury”, denumirea militară a războiului cu Iranul.
Deși Trump afirmase anterior că războiul era „deja câștigat” și „foarte complet”, evoluțiile recente sugerează un calendar care s-ar putea întinde pe săptămâni sau chiar mai mult. În weekend, președintele a anunțat pe rețelele sociale că formează o coaliție pentru protejarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, amenințată de atacuri iraniene, și a cerut implicarea unor state precum China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit.
După acest apel, tot mai multe țări, inclusiv Japonia, Australia și mai multe puteri europene, au transmis că nu doresc să se alăture inițiativei. Premierul britanic Keir Starmer a declarat luni că Regatul Unit „nu va fi atras într-un război mai amplu”, deși rămâne deschis unui „plan colectiv viabil” pentru situația din strâmtoare. În aceste condiții, Trump trebuie să decidă dacă implică mai mult Marina SUA în securizarea culoarului maritim prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol.
Președintele a spus luni că SUA distrug nave iraniene de minare, considerate un pericol major pentru navigația prin Strâmtoarea Hormuz, dar a avertizat că „este suficientă una singură”. Există și semne că Washingtonul își păstrează opțiunile militare deschise: vinerea trecută, presa americană a relatat că Trump a ordonat deplasarea din Japonia în Orientul Mijlociu a unei unități amfibii de pușcași marini, care include 5.000 de soldați și marinari.
O extindere a operațiunilor americane ar putea expune forțele SUA unor riscuri mai mari, din cauza apropierii de Iran. În schimb, dacă Trump ar decide să încheie campania militară după ce ar declara că obiectivul de a reduce semnificativ capacitatea militară a Iranului a fost atins, Teheranul ar putea continua să amenințe transportul maritim, iar prețul petrolului ar putea rămâne ridicat. În acest scenariu, SUA ar fi putut cheltui zeci de miliarde de dolari fără a modifica decisiv echilibrul de putere din Orientul Mijlociu.
Potrivit lui Clifford Young, responsabil pentru afaceri publice și analiză strategică la compania de sondare Ipsos, o creștere prelungită a prețurilor la energie ar reprezenta un risc politic real pentru un președinte care are deja o poziție fragilă în fața opiniei publice americane. El a spus că susținătorii de bază ai lui Trump continuă, deocamdată, să îl sprijine, chiar dacă există îndoieli privind operațiunea din Iran și alte teme centrale, precum imigrația și tarifele comerciale. Erodarea sprijinului s-a produs mai ales la margine, în rândul republicanilor de centru și al independenților.
Popularitatea lui Trump, cu rate de aprobare situate la puțin peste 40%, nu indică deocamdată că războiul din Iran îi afectează semnificativ poziția. Situația s-ar putea schimba însă dacă războiul lovește exact temele pe care americanii le indică drept prioritare în sondaje: costul vieții și accesibilitatea. Prețurile, în special la locuințe, alimente și bunuri de consum, au rămas ridicate chiar dacă rata generală a inflației a scăzut în primul an al președinției lui Trump.
Conflictul din Iran distrage, totodată, atenția administrației de la eforturile de a convinge publicul că președintele răspunde preocupărilor economice interne. Dacă prețul benzinei la pompă, considerat până recent un motiv de mândrie pentru Trump, rămâne ridicat, consecințele politice pot fi importante. Potrivit American Automobile Association, prețul mediu actual al unui galon de benzină în SUA este de 3,72 dolari, în creștere puternică față de media de 2,94 dolari înregistrată cu o lună în urmă.
La celălalt capăt al ecuației, o extindere a implicării americane în Orientul Mijlociu ar putea însemna folosirea trupelor terestre pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, controlul terminalelor iraniene de export de petrol sau identificarea și dezmembrarea mai amplă a componentelor programului nuclear iranian. Orice utilizare a trupelor SUA riscă însă să provoace reacții negative din partea majorității americanilor, care privesc cu reticență perspectiva unui nou angajament militar prelungit, inclusiv dintre cei care au crezut în promisiunile electorale ale lui Trump de a evita războaiele externe.
Dacă implicarea SUA rămâne limitată la o campanie aeriană, Trump ar putea avea timp să își refacă poziția politică. Alegerile legislative de la mijloc de mandat din noiembrie sunt la mai mult de șapte luni distanță, ceea ce îi oferă un interval pentru a găsi o soluție care să evite o criză economică internă. Luni, Trump a declarat: „Nu avem nevoie de nimeni. Suntem cea mai puternică națiune din lume.”
În pofida acestui mesaj, opțiunile aflate în fața președintelui rămân toate însoțite de riscuri, iar perspectiva unei rezolvări rapide și simple a războiului pare să se reducă de la o zi la alta.
