Trump trimite emisari la Berlin pentru pacea din Ucraina

Washingtonul accelerează presiunile diplomatice asupra Kievului și aliaților europeni, într-un moment critic al negocierilor privind un plan de pace controversat, considerat favorabil Moscovei.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, îl trimite în acest weekend la Berlin pe emisarul său special, Steve Witkoff, pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni, în contextul intensificării eforturilor americane de a obține concesii majore din partea Ucrainei în vederea încheierii războiului cu Rusia. Informația a fost confirmată vineri seară de un oficial de rang înalt al Casei Albe, după ce fusese relatată inițial de presa americană.

Deplasarea lui Witkoff are loc într-un moment de impas diplomatic, la aproape patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, conflict soldat cu sute de mii de morți și răniți. Donald Trump și-a exprimat în mod repetat nerăbdarea față de lipsa unui progres concret și a transmis, prin purtătoarea sa de cuvânt, că administrația sa este „sătulă de întâlniri fără rezultat”.

Emisarul american urmează să se întâlnească la Berlin atât cu Volodimir Zelenski, cât și cu mai mulți lideri europeni, deși lista exactă a acestora nu a fost făcută publică. Vizita se suprapune cu deplasarea deja planificată a președintelui ucrainean în capitala Germaniei, unde sunt programate consultări intense cu aliații europeni pe marginea planului de pace american, prezentat în urmă cu aproape o lună.

Negocierile sunt blocate în special din cauza chestiunilor teritoriale. Potrivit poziției exprimate de Zelenski, Statele Unite cer Ucrainei să se retragă din partea regiunii Donețk aflată încă sub control ucrainean, zonă care ar urma să devină o „zonă economică liberă” demilitarizată, fără ca aceeași cerință să fie impusă și trupelor ruse de ocupație. În schimb, armata rusă ar urma să se retragă din unele teritorii mai mici ocupate în regiunile Sumî, Harkov și Dnipropetrovsk, dar ar păstra controlul asupra unor suprafețe extinse din regiunile Herson și Zaporojie.

Înaintea oricărei negocieri privind frontierele, Ucraina și aliații săi europeni au cerut Washingtonului garanții de securitate clare, care să intre în vigoare în cazul unei noi agresiuni ruse. Președinția franceză a confirmat că aceste garanții reprezintă o condiție esențială pentru Kiev și pentru mai multe capitale europene.

Un element sensibil al planului american vizează aderarea accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană. Potrivit unor surse diplomatice, documentul prevede posibilitatea ca Ucraina să devină stat membru al UE începând cu anul două mii douăzeci și șapte. Deși Washingtonul ar susține această variantă, oficialii europeni admit că un asemenea calendar este dificil de realizat, din cauza opoziției probabile a unor state membre, inclusiv Ungaria, care are relații tensionate cu Kievul.

Demersul diplomatic american se desfășoară într-un context extrem de dificil pentru Ucraina. Administrația de la Kiev este afectată de un amplu scandal de corupție care implică persoane apropiate președintelui Zelenski, în timp ce situația militară rămâne fragilă, iar populația se confruntă cu pene de curent severe în plină iarnă, ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice.

Pe teren, luptele continuă cu intensitate. Armata ucraineană a anunțat recent recucerirea unor cartiere din orașul strategic Kupiansk, în regiunea Harkov, precum și a două localități din apropiere. În sud, un atac aerian rusesc a avariat cel puțin o navă comercială turcă în portul Ciornomorsk, incident care a determinat Ankara să reînnoiască apelurile pentru suspendarea atacurilor asupra infrastructurii portuare și energetice din Marea Neagră.

În paralel, Ucraina își continuă atacurile cu drone asupra teritoriului rus, vizând în special infrastructura energetică și petrolieră, considerată esențială pentru finanțarea războiului de către Moscova. În regiunea rusă Saratov, un atac cu drone a provocat moartea unei persoane, potrivit autorităților locale.

Vizita lui Steve Witkoff la Berlin este văzută ca un test major pentru strategia lui Donald Trump, care vizează un acord rapid de pace și nu ascunde ambiția de a obține Premiul Nobel pentru Pace, într-un moment în care răbdarea Washingtonului față de prelungirea conflictului pare să se apropie de limită.