UE caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei asupra sancțiunilor împotriva Rusiei

BRUXELLES – Un număr tot mai mare de guverne europene analizează posibilitatea de a adopta la nivel național sancțiunile împotriva Rusiei, pentru a evita blocajele generate de veto-urile repetate ale premierului ungar Viktor Orbán. Potrivit unor surse diplomatice, cel puțin șase capitale europene susțin transpunerea sancțiunilor comunitare în legislația națională, pentru a limita puterea de obstrucție a Budapestei.

„Trebuie să fim pregătiți pentru posibilitatea ca sancțiunile să nu mai poată fi reînnoite unanim. Este esențial să asigurăm reziliența întregului regim de sancțiuni”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului.

Ideea are susținerea unor state care, în trecut, au fost reticente în a acționa în afara cadrului comunitar, precum Belgia și Cehia. Chiar dacă nu toate cele 27 de state membre vor adera la acest plan, adoptarea sa de către un grup influent de țări ar reduce considerabil impactul unui potențial nou veto ungar.

Orbán, între izolare și confruntare

Viktor Orbán a folosit de mai multe ori dreptul de veto pentru a bloca măsuri esențiale împotriva Rusiei, precum embargoul asupra petrolului sau sancțiunile în domeniul nuclear. În luna ianuarie, Ungaria a refuzat, până în ultima clipă, să aprobe reînnoirea pachetului de sancțiuni, punând în pericol întregul mecanism. Doar presiunea exercitată de SUA, prin secretarul de stat Marco Rubio, a reușit să evite un eșec major.

Luni, miniștrii de externe ai UE s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta al 17-lea pachet de sancțiuni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Poziția necooperantă a Ungariei a reaprins dezbaterile despre modalități alternative de a acționa în domeniul politicii externe europene.

„Dacă statul cu probleme obișnuite continuă să blocheze, atunci vor exista modalități de ocolire”, a avertizat un alt diplomat european.

Diviziuni între unitate și eficiență

Deși ideea unei „coaliții a celor dispuși” capătă contur, ea riscă să afecteze unitatea UE în fața Rusiei. State precum Germania pledează pentru sancționarea guvernelor care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii, chiar prin suspendarea dreptului de vot. Alte țări se tem, însă, că renunțarea la unanimitate în chestiuni-cheie ar slăbi instituțiile europene.

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a subliniat că păstrarea dreptului de veto este esențială pentru protejarea intereselor naționale: „Dacă pierzi acest drept, Europa devine mult mai slabă.”

Pe de altă parte, realitatea arată că mai multe capitale sunt dispuse să acționeze pe cont propriu, în special dacă riscul ca sancțiunile să fie anulate devine iminent. Un al patrulea diplomat a confirmat că „se lucrează juridic” la mecanisme prin care veto-ul ungar să fie neutralizat, dar a avertizat că soluțiile naționale ar avea un impact mai redus decât o decizie la nivel comunitar.

Ce urmează?

În timp ce SUA, sub conducerea președintelui Donald Trump, par să își reconfigureze relația cu Kremlinul, Europa încearcă să-și întărească coeziunea în jurul susținerii Ucrainei. Apelurile pentru o politică comună mai fermă cresc, în timp ce Orbán pare tot mai izolat.

„Europa nu poate rămâne prizoniera unui singur lider care privește în direcția opusă tuturor celorlalți”, a conchis un diplomat european.

Chiar și așa, incertitudinile juridice și politice planează asupra oricărei strategii alternative. În lipsa unei reforme a tratatelor, coerența și solidaritatea UE în fața Rusiei rămân fragile și expuse capriciilor unui singur guvern.