Zelenski propune coordonarea doborârii dronelor

Preşedintele ucrainean spune că atacurile cu drone ar trebui tratate ca o problemă comună regională: „dacă le oprim la graniţă, nu mai ajung la civili” — şi propune ca, pe lângă Polonia, şi România să participe la decizii şi acţiuni comune de apărare.

Preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat vineri că este „rezonabil” ca Ucraina să discute cu state vecine soluţii comune pentru neutralizarea dronelor care survolează teritoriul ucrainean, subliniind că, atunci când sistemele de apărare antiaeriană sunt operaţionale, ele ar trebui să doboare orice obiect zburător care ameninţă atât Ucraina, cât şi ţările din vestul frontierelor sale. „Noi doborâm tot ce zboară spre noi şi spre Polonia”, a declarat Zelenski, adăugând că discuţii similare ar putea include şi România, nu doar Polonia.

Declaraţia marchează un apel la consolidarea cooperării regionale în materie de apărare aeriană, pe fondul riscului ca rachete sau drone să traverseze graniţele şi să pună în pericol civili sau infrastructuri din state terţe. Preşedintele ucrainean a sugerat că deciziile privind interceptarea ar trebui luate „împreună”, pentru a evita situaţii în care o dronă este doborâtă prea târziu sau trece de linia de control şi provoacă pagube pe teritoriul altui stat.

Zelenski a menţionat posibilitatea unei concentraţii a eforturilor defensive pe regiunile vestice ale Ucrainei, acolo unde Polonia — şi, eventual, România — ar avea capacitatea şi interesul strategic de a asigura protecţia comună. Din punctul său de vedere, astfel de aranjamente ar trebui tratate ca operaţiuni coordonate, nu ca acţiuni unilateral defensive care pot genera tensiuni diplomatice dacă rămăşiţele sau traiectoria proiectilelor afectează spaţiul aerian al unui aliat.

Anunţul vine într-un context în care incidentele aeriene şi lansările de drone au creat deja situaţii sensibile în regiune. Propunerea lui Zelenski pune în prim-plan întrebări practice şi juridice: cine coordonează detectarea şi angajarea ţintelor, cum se împart responsabilităţile şi riscurile între state, şi ce mecanisme de comunicare rapidă ar fi necesare pentru a evita incidente neintenţionate sau escaladări.

Specialiştii în securitate consultati în astfel de scenarii subliniază că un cadru de cooperare ar putea include schimb de date radar în timp real, coridoare de comunicare militar-militar şi civil-militar, proceduri standardizate de identificare a ameninţărilor şi protocoale de autorizare pentru angajarea ţintelor. Totodată, orice acord ar trebui să clarifice aspectele de responsabilitate în cazul în care rămăşiţele unei drone provoacă daune pe teritoriul unui stat terţ.

Pe plan diplomatic, iniţiativa necesită consultări cu NATO şi partenerii europeni pentru a se asigura că măsurile nu încalcă suveranitatea statelor implicate şi sunt compatibile cu angajamentele şi standardele aliate. Un răspuns coordonat ar putea, pe de altă parte, să reducă riscul de incidente transfrontaliere şi să întărească percepţia unei apărări colective eficiente în faţa ameninţărilor asimetrice.

În mod pragmatic, o astfel de cooperare ar solicita şi investiţii — fie în interoperabilitatea sistemelor existente, fie în extinderea capabilităţilor radar şi antiaeriene în zone cheie. De asemenea, este esenţial ca populaţiile civile din zonele apropiate frontierei să fie informate despre proceduri şi riscuri, pentru a limita panica şi eventualele reacţii adverse în caz de interceptări.

Rămâne de văzut dacă discuţiile iniţiate de Kiev vor evolua rapid în acorduri operative sau dacă vor rămâne la nivel de declaraţii strategice. Propunerea lui Zelenski deschide, în orice caz, o dezbatere necesară despre cum se pot armoniza reacţiile statelor europene la ameninţări aeriene comune, astfel încât protecţia cetăţenilor şi stabilitatea regională să primeze.